Preşedintele Comisiei Economice din Senat, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu va participa, miercuri, la o audiere în comisie pe mai multe teme, între care situaţia băncilor şi a instituţiilor financiare nebancare (IFN), potrivit Mediafax. Senatorul liberal Daniel Zamfir a precizat că, inițial, invitaţia a fost trimisă guvernatorului Mugur Isărescu.
„Cel mai important lucru este cel referitor la supravegherea de către Banca Naţională a României (BNR) a activităţii instituţiilor financiare nebancare. Ani de zile BNR a spus că nu are pârghii asupra acestor societăţi financiare nebancare. În urmă cu trei săptămâni, am constatat că Banca Naţională a putut să intervină.
A stopat aceste practici incorecte ale instituţiilor de credit nebancare, iar întrebarea pe care aş pune-o domnului Isărescu este de ce nu a intervenit în toată această perioadă, a lăsat ani de zile aceste IFN să practice nişte dobânzi absolut aberante, ajungând până la 7-8.000% şi a intervenit acum. Este o întrebare simplă, logică, de bun simţ”. a declarat Daniel Zamfir.
El a precizat că are deja elaborat un proiect de lege menit să reglementeze funcţionarea IFN-urilor şi vrea să afle şi opinia Băncii Naţionale faţă de măsurile preconizate.
BNR va introduce de la 1 octombrie o normă prudenţială pentru creditele imediate, oferite de instituţiile financiare nebancare.
„IFN-urile practică dobânzi anualizate de 4.000% spre 7.000%, ceea ce pe termen scurt, două săptămâni, nu pare deloc mult. De exemplu, la un credit de 1.000 de lei pe 15 zile clientul rambursează 1.147 de lei. Dar de la 1 octombrie vom introduce o normă prudenţială prin care IFN-urile care cer dobânzi de peste 200% vor trebui să aducă sume suplimentare ca provizioane. La 100 de lei împrumutaţi, vor trebui să aducă 67 de lei. Asta înseamnă că la acel credit de 1.000 de lei clientul va rambursa 1.046 de lei”, a explicat, într-un interviu recent, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.
Oficialul a menţionat că aceasta nu este o măsură destinată protecţiei consumatorilor de credite imediate, ci o măsură prudenţială pentru evitarea riscului sistemic. „Dacă ei cer 7.000% dobândă, înseamnă că ei înşişi consideră riscante aceste credite”, a precizat oficialul.
În prezent, a mai spus Liviu Voinea, doar o parte din IFN-uri sunt în registrul special al BNR – unde sunt direct supravegheate – şi restul sunt în registrul general, unde sunt doar monitorizate.
Potrivit oficialului băncii centrale, creditarea oferită de IFN-uri a crescut cu 20%, în timp ce creditarea bancară a crescut doar cu 3%, lucru care a determinat introducerea măsurii respective de prudenţialitate. „Creditul mediu acordat de IFN este de 3.300 de lei”, a mai spus Liviu Voinea.
