Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului, spre reexaminare Legea privind reforma în domeniul sănătăţii. Șeful statului motivează decizia precizând că actul normativ modifică substanţial regimul juridic al incompatibilităţilor, întrucât sunt abrogate prevederi privind conflictul de interese al managerilor de spitale şi se limitează ocuparea funcţiilor din spitale doar la cadrele didactice universitare medicale.
Președintle precizează că, sub aspectul integrităţii şi calităţii actului managerial din sistemul de sănătate, se impune reanalizarea de către Parlament a tuturor acestor intervenţii legislative, cu atât mai mult cu cât Senatul (care a respins în integralitate O.U.G nr. 79/2016) şi Camera Deputaţilor (care a aprobat cu modificări O.U.G nr. 79/2016) au exprimat în cursul dezbaterilor parlamentare viziuni diferite ce s-au materializat prin adoptarea unor forme substanţial şi diametral opuse în ceea ce priveşte conţinutul normativ al legii supuse promulgării.
Art. unic pct. 4 – 6 şi, în mod corespunzător, pct. 11 şi 12 din legea transmisă la promulgare modifică substanţial regimul juridic al incompatibilităţilor, în sensul lărgirii sferei activităţilor ce pot fi desfăşurate de către managerii serviciilor de ambulanţă, respectiv ai spitalelor publice, se arată în cererea de reexaminare.
În document se mai menţionează că, pe lângă faptul că aceste modificări legislative diminuează în mod evident cadrul de integritate aplicabil categoriilor de manageri menţionate, fiind limitat excesiv scopul avut în vedere de legiuitorul delegat, noua formulare induce neclaritate în aplicarea legii.
„Astfel, în legea aflată la promulgare se utilizează doar sintagma «activităţi salarizate şi/sau indemnizate» spre deosebire de sintagma «oricăror altor funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate». Textul nu mai face referire la funcţiile nesalarizate şi păstrează compatibilitatea cu activităţile nesalarizate. În plus, legea aflată la promulgare introduce compatibilitatea dintre funcţia de manager şi activităţile desfăşurate la solicitarea autorităţilor centrale sau locale. În absenţa unor precizări legale din care să rezulte natura activităţilor solicitate, precum şi tipul autorităţii publice şi domeniul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, textul este neclar, putând genera incertitudine juridică şi aplicare discreţionară”, motivează şeful statului.
Totodată, prin art. unic pct. 7 şi pct. 12 sunt abrogate prevederile din Legea nr. 95/2006 ce definesc conflictul de interese pentru managerii serviciilor de ambulanţă, respectiv ai spitalelor publice. „Referitor la efectele acestor abrogări, considerăm că acestea au drept consecinţă deteriorarea calităţii sistemului sanitar românesc, fiind în detrimentul direct al pacienţilor. Practic, prin eliminarea conflictului de interese pentru managerii mai sus menţionaţi din O.U.G nr. 79/2016 se elimină singurul text din legislaţie care reglementa conflictul de interese pentru această categorie de personal. În acest sens, semnalăm că din analiza coroborată a Legii nr. 161/2003 şi a Legii nr. 176/2010, a O.U.G. nr. 79/2016 şi a legii aflate la promulgare rezultă că a fost eliminată posibilitatea ca managerii care asigură conducerea serviciilor de ambulanţă judeţene şi a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, precum şi ai spitalelor publice să fie sancţionaţi pentru conflictul de interese. Faptul că în Legea nr. 176/2010 se menţine obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese pentru persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică (art. 1 pct. 32) nu presupune în mod automat, în absenţa unui text de lege special, posibilitatea de a sancţiona această categorie de personal pentru existenţa conflictului de interese. Mai mult decât atât, spre deosebire de noţiunea de funcţionar public în sensul legii penale, noţiunea de funcţionar public din Legea nr. 161/2003 este mai restrânsă, referindu-se la persoanele care îndeplinesc o funcţie publică, al căror statut este reglementat de Legea nr. 188/1999, precum şi de alte legi speciale”, mai precizează el.
La art. unic, pct. 14 din legea transmisă la promulgare – alin. (5) al art. 185 din Legea nr. 95/2006 – preşedintele apreciază că textul este neclar. „Pe de o parte, nu se precizează autoritatea competentă a face numirea în funcţie a şefilor de secţie, de compartiment, de laborator, de birou şi de serviciu medical. Pe de altă parte, norma se referă direct la prelungirea unui contract de administrare fără a face vreo referire la încheierea acestuia (cum de altfel se prevede în legislaţia în vigoare)”, arată Klaus Iohannis.
La art. unic pct. 14 din legea transmisă la promulgare, alineatul (7) al art. 185 prevede că: „în spitalele clinice, funcţia de director medical, director de cercetare, şef de secţie medicală, şef de compartiment medical, şef de laborator medical, şef de serviciu medical şi şef birou medical se ocupă de către un cadru didactic universitar medical desemnat în urma concursului sau examenului organizat de senatul instituţiei de învăţământ medical superior public în cauză.”
Camera Deputaţilor a adoptat în 23 mai, cu 176 voturi „pentru”, 93 de voturi „împotrivă” şi 5 abţineri, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care prevede, între altele, că postul de manager de spital nu va putea fi deţinut de o persoană care are funcţie de conducere într-un partid, dar poate fi ocupat de cineva care este membru într-o formaţiune politică.
