Legea care exclude Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de la numirea în funcție a șefului Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din cadrul Ministerului de Interne a fost promulgată, vineri, de președintele Klaus Iohannis.
Președintele a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, directorul general al DGPI este numit și eliberat din funcție de către ministrul de Interne, fără avizul CSAT. Actualul director al Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI), Mihai-Cristian Mărculescu, a fost împuternicit în funcţie de către fostul premier Dacian Cioloş, în noiembrie 2016.
Legea a fost contestată de senatorii PNL la CCR, în 23 mai.
Potrivit senatorilor liberali, legea încalcă principiul bicameralismului și reduce în mod neconstituțional prerogativele președintelui României și ale CSAT. PNL susținea că procedura legislativă de adoptare a actului normativ a fost îndeplinită cu încălcarea principiului bicameralismului deoarece forma există deosebiri majore de conținut juridic între forma adoptată de Camera Deputaților și cea adoptată de Senat, care a fost forul decizional. Astfel, la Senat a fost eliminat statutul de cadrul militar activ al directorului DGPI și a fost introdusă procedura de demitere a acestuia.
Dincolo de obiecțiile legate de formă, liberalii sesizau și elemente de neconstituționalitate în privește conținutul actului normativ. Este vorba despre eliminarea obligativității că șeful DGPI să fie cadru militar și a avizului CSAT pentru numirea lui în funcție.
„Modificările aduse de Senat asupra OUG nr.76/2016 prin legea de aprobare creează actului normativ o stare de precaritate în sensul că, indiferent de metoda de interpretare aplicată textului {art. 8, alin.(1)}, constatăm nerespectarea art. 1, alin. (5) din Constituția României. Astfel, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 8, alin. (1) ajungem la concluzia că directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă face parte din categoria personalului contractual, fiind lipsit de atributul de cadru militar în activitate (…) aplicându-i-se legislația muncii", se preciza în textul sesizării.
Cu toate acestea, în 21 iunie, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a reținut că acesta este necesar doar în privința cadrelor militare, iar în cadrul acestei categorii doar cu privire la funcțiile cu grad de general sau echivalente.
„În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că modificările pe care Camera decizională (Senatul) le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizată (Camera Deputaților), recte asupra dispozițiilor art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.76/2016, sunt circumscrise marjei Camerei decizionale de a interveni asupra soluției legislative supuse dezbaterii sale, noul conținut normativ nefiind de natură să deturneze obiectivele urmărite de inițiativa legislativă", preciza CCR, într-un comunicat.
Astfel, CCR motiva că nu consideră neconstituțională nici numirea unei persoane civile la conducerea DGPI deoarece ar fi „o garanție a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de activitatea acestui serviciu de informații."
„Referitor la avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării în procedura de numire în funcții publice, Curtea a reținut că, potrivit legislației în vigoare, acesta este necesar doar în privința cadrelor militare, iar în cadrul acestei categorii doar cu privire la funcțiile cu grad de general de corp de armată, general-comandor, viceamiral-comandor și cele superioare acestora. Așa fiind, eliminarea avizului CSAT din procedura de numire a directorului general al DGPI este determinată de eliminarea condiției de cadru militar în activitate al persoanei care va ocupă funcția respectivă și este în acord cu legislația referitoare la competență CSAT de a emite avize", mai informa sursa citată.
În acest context, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, preciza, în luna mai, că modificarea ordonanței privind organizarea DGPI reprezintă „un demers cu miză politică”, fiind îngrijorător pentru sănătatea statului de drept, în contextul eliminării avizului CSAT din procesul numirii şi eliberării din funcţie a şefului DGPI.
„Este un demers cu o miză politică, o nouă acţiune care pare că face parte dintr-un plan de limitare a atribuţiilor preşedintelui. Am văzut acelaşi tip de acţiune în cazul ANCOM şi am discutat la momentul respectiv despre acea Ordonanţă de Urgenţă şi urgenţa nu a putut fi justificată în niciun fel. Prin votul de ieri, de la Senat, practic, această conducere a DGPI va fi stabilită doar de către un ministru, fără avizul CSAT, implicit al preşedintelui. Vorbim totuşi despre o autoritate care are un rol important în ceea ce priveşte apărarea ţării şi securitatea naţională”, a spus Dobrovolschi, la Palatul Cotroceni.
În forma propusă de Guvern, directorul general al DGPI era definit ca fiind cadru militar în activitate, numit în funcție prin decizie a premierului la propunerea ministrului de Interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Senatul, în calitate de for decizional, a modificat actul normativ în sensul că directorul general al DGPI este numit și eliberat din funcție de către ministrul de Interne.
