UPDATE 17.20: Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a punctat care vor fi prioritățile sesiunii parlamentare de toamnă: legile justiției, Fondul suveran de dezvoltare și investiții, legea pensiilor și legea prevenției.
"Va fi o toamnă cu o activitate bogată legislativă, cu legi importante care vor fi dezbătute și aprobate în Parlament: legea parteneriatului public-privat, legea prevenției, legea prin care se înființează Fondul suveran de dezvoltare și investiții, legile justiției și alte legi la care se lucrează și în cadrul coaliției de guvernare și în cadrul Guvernului. Legea pensiilor este o lege deosebit de importantă, de asemenea", a precizat Liviu Dragnea, la Parlament.
El a spus că alte priorități legislative vor fi discutate la reuniunile PSD din week-end care se vor desfășura la Constanța.
"Vom discuta în acest week-end și alte priorități legislative împreună cu colegii din partid și cu colegii de la ALDE și de luni începem programul legislativ", a adăugat Dragnea.
UPDATE 12.40: A început prima ședință a plenului Senatului din cea de a doua sesiune ordinară a acestui an, potrivit Agerpres. Din cei 136 de senatori și-au anunțat prezența 105.
Ca la începutul fiecărei sesiuni ordinare, va fi aleasă noua componență a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor repartizate se anunță plenului Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaților propuși fiind supusă în întregime votului senatorilor. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți.
De asemenea, în plen se anunță conducerile fiecărui grup parlamentar.
12.30: A început ședința de plen la Camera Deputaților.
11.33: Președintele ALDE și șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit despre propunerile de modificare a Legilor Justiției.
„Am fost solicitați de Ministerul Justiției cu un punct de vedere pe elementele care sunt incluse în MCV, astfel încât să putem oferi ministrului Justiției posibilitatea unor informații complete. Luni, 4 septembrie, Comisia Juridică va trebui să ne prezinte un raport”, a mai spus șeful Senatului.
Întrebat care este poziția sa privind Legile Justiției, el a precizat: „Ce vreau să vă spun este că asist, în aceste zile, cu neplăcută surprindere, informații care apar în spațiul public, informații pe care le spun de doi ani. Asistăm la informații care ne dau imaginea unor situații incredibil de grave în Justiție”, a mai spus el, dând exemplu judecători care sunt „timorați” că nu își pot face treaba.
„Avem un stat care nu poate fi definit ca stat de drept. Un stat ocult (…). Măsurile propuse de ministru au scopul de a consolida statutul magistraților”
Sesiunea de toamnă a Parlamentului începe, vineri, la ora 10.30. Printre priorităţile coaliţiei PSD – ALDE numărându-se adoptarea controversatelor modificări la pachetul de legi privind Justiţia, o nouă lege a pensiilor, Codul administrativ – un proiect care reuneşte 20 de acte normative şi o prevedere potrivit căreia persoanele condamnate penal pot ocupa funcţii în Executiv după reabilitare –, dar şi proiectul de înfiinţare a Fondului Suveran de Investiţii, informează News.ro.
Noua sesiune parlamentară ordinară debutează la Camera Deputaţilor cu şedinţa Biroului Permanent, la ora 10:30. La ora 11.00, se va reuni în şedinţă şi Biroul Permanent al Senatului, urmând ca la ora 12.00 senatorii să aibă şedinţa de plen pentru a-şi alege noua conducere în perioada septembrie – decembrie 2017.
Sesiunea parlamentară care debutează pe 1 septembrie se anunţă a fi una efervescentă din perspectiva mai multor factori: o serie de proiecte controversate pe care Guvernul a anunţat că le va trimite spre dezbatere, fragilitatea majorităţii PSD – ALDE şi o opoziţie care se anunţă a fi mult mai agresivă decât în sesiunea precedentă, scrie sursa citată.
Cel mai controversat pachet de acte normative care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului în această toamnă este reprezentat chiar de modificările la legile Justiţiei, făcute publice miercuri seară de ministrul Tudorel Toader. Criticate din toate părţile, de la preşedintele Klaus Iohannis, la opoziţie, Parchetul General, Inspecţia Judiciară, Asociaţia Magistraţilor, Ambasada SUA şi cetăţenii care au ieşit în stradă, modificările propuse de Tudorel Toader legilor Justiţiei sunt considerate a crea o adevărată restauraţie şi a restabili dominaţia factorului politic asupra sistemului judiciar.
Printre cele mai controversate şi criticate modificări se numără eliminarea preşedintelui din procesul de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete – DNA, Parchetul General, DIICOT – trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, precum şi atribuţii sporite de control acordate ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte parchetele.
Un alt proiect controversat şi care a stârnit numeroase critici din partea partidelor de opoziţie şi a mediului privat este cel privind noua lege a pensiilor. Ministerul Muncii a anunţat deja că proiectul este finalizat şi că urmează să fie trimis Parlamentului cel mai probabil în luna octombrie, urmând să fie aprobat până la finalul sesiunii, în luna decembrie.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut la finalul săptămânii trecute că pensiile nu vor scădea, ci vor creşte cele mici şi a mai spus că urmează să aibă loc şi o discuţie privind vârstele de pensionare, însă nu există în acest moment o intenţie de creştere a acestora.
Un alt proiect care este aşteptat să fie trimis de către Guvern Parlamentului în această toamnă este Codul administrativ, despre care liderul PSD, Liviu Dragnea, spunea că este finalizat încă din luna mai. Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului de act normativ este cea care statuează că o persoană care a fost condamnată penal să poată face din Guvern după reabilitare.
În dezbaterea Parlamentului este aşteptat să intre proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Instiţii, una dintre principalele promisiuni din programul de Guvernare al PSD. Proiectul a fost finalizat şi lansat miercuri noapte în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, instituţia care va supraveghea Fondul. Acesta va cuprinde 27 de participaţii minoritare sau majoritare ale statului la companii profitabile, cu o valoare contabilă de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro).
Potrivit proiectului de act normativ, statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI, iar Capitalul social al acestuia va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.
Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională Aa Sării (51%) IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compsnis Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).
Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, Fondul urmează să devină operaţional în 2019. Pentru perioadă de un an şi jumătate, Fondul va avea o conducere provizorie selectată de Ministerul Finanţelor, care va reprezenta statul în raport cu Fondul. Ulterior, FDSI va avea o conducere dualistă – consiliu de supraveghere şi directorat – cu mandate pe patru ani.
Prim-ministrul Mihai Tudose a declarat marţi că Guvernul aşteaptă aprobarea de la Bruxelles în ceea ce priveşte proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii înainte de a-l trimite Parlamentului pentru dezbatere.
