Șeful Executivului european, Jean-Claude Juncker a sosit în România, unde a susținut un discurs în Parlament. Politicienii români i-au mulțumit oficialului UE pentru susținerea statului român în cadrul blocului comunitar, de-a lungul timpului. Printre parlamentarii care au luat cuvântul se numără fostul președinte Traian Băsescu, fostul premier Victor Ponta, liderul social-democraților, Liviu Dragnea, șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, și liderul USR, Nicușor Dan.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că proiectul Uniunii Europene a reuşit să infirme dictonul lui Tucidide, potrivit căruia „pentru oamenii politici, speranţa este un prost sfătuitor”.
„Tratatul şi politicile publice puse în mişcare la fondarea UE au fost întruchiparea politică a unor spernaţe pe care Tucidide le considera amăgitoare, în numele unei raţionalităţi pragmatice (…) Fondatorii nu aveau cum să prevadă cât de eliberator este proiectul pe care l-au gândit. Cele mai puține transformări le-a avut versantul represiv al statului, prin instituțiile de forță, prin parchete, fantoma comunismului încă mai bântuie, mentalitatea și procedurile nu s-au primenit îndeajuns.
Tocmai această componentă insuficient reformată pare să fie apreciată de unii funcționari de la Bruxelles, cel puțin atunci când tratează cu România, anumiți funcționari ai CE par să fi pierdut știinta parinților fondatori de a recunoaște și de a respinge derapajele autoritare și discretionare ale agentiilor represive ale statului”, a spus Tăriceanu.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este primul oficial european care, în Parlamentul României, vorbește cu respect despre români și țara noastră, a declarat joi președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
"În opinia mea, președintele Comisiei Europene este primul oficial european care, în Parlamentul României, vorbește cu respect despre români și despre România și pentru asta în mine și în Parlamentul României, domnule președinte, veți avea un prieten puternic și statornic. (…) În declarația de la Roma din 25 martie 2017 se vorbește de o Uniune unică, cu instituții comune și valori puternice, o comunitate a păcii, a libertății, a democrației, a dreptului omului și a statului de drept, o forță economică majoră cu niveluri neegalate ale protecției sociale și bunăstării.
Așa trebuie să fie UE, aceasta trebuie să fie descrierea pe care trebuie să o avem în vedere când se vor decide schimbările care trebuie făcute în funcționarea Uniunii. În același timp, este adevărat că în cuprinsul Declarației de la Roma se vorbește și de ritmuri și intensități diferite, iar eu îmi fac datoria să vă spun că această expresie a fost comentată pe larg în România cu multă emoție și chiar cu multă îngrijorare. Eu cred că scopul Uniunii, așa cum a fost văzut și de părinții care au pus bazele acestei construcții supranaționale, este de a reduce decalajele, de a diminua diferențele, astfel încât, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, Uniunea să meargă cu același ritm și cu aceeași intensitate", a spus Dragnea, în plenul comun al Parlamentului, în care președintele Juncker a ținut un discurs.
Fostul șef de stat Traian Băsescu s-a referit la rolul lui Adrian Năstase în integrarea României în UE, şi el prezent la eveniment.
„Toţi avem ceva de povestit. Chiar şi Adrian Năstase care a încheiat cu Guvernul lui negocierile de aderare. Staţi că n-am terminat, s-ar putea să nu mai aplaudaţi. Jean-Claude Juncker a semnat în numele UE Tratatul de Aderare. Este aici şi premierul care a semnat Tratatul de Aderare, Călin Popescu-Tăriceanu, tot la 25 aprilie 2005 la Luxembrug. Şi cu voia dvs., şi preşedintele. Să mulţumim lui Dumnezeu că suntem toţi în viaţă după 12 ani”, a continuat Băsescu.
Fostul premier Victor Ponta i-a mulțumit joi președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru faptul că a sprijinit România în 2014 pentru a obține "cel mai important portofoliu" din CE.
"Astăzi, în Parlament, au fost două momente istorice. În primul rând s-a adresat României dl președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, un adevărat prieten al României și îi mulțumesc pentru asta. Al doilea moment istoric a fost acela în care dl Băsescu a recunoscut rolul lui Adrian Năstase în integrarea noastră în Uniunea Europeană.
Eu zic să le remarcăm pe ambele. Și, în acest scop, vreau să mai restabilesc un adevăr. În 2014, România a obținut cel mai important portofoliu în cadrul Comisiei Europene, portofoliul Dezvoltării Regionale pentru doamna comisar Corina Crețu, căreia îi mulțumesc pentru tot ceea ce a făcut și, chiar dacă se supără dl președinte Băsescu, acest portofoliu l-am obținut mulțumită dlui Jean-Claude Juncker. Mulțumesc pentru asta", a spus Ponta, în plenul reunit al Parlamentului, unde a fost prezent și președintele Comisiei Europene.
Nicușor Dan, președintele USR, a făcut apel la partidele cu tradiție să-și asume pașii evitanți din ultimii 10 ani, adăugând că USR este un partener solid și credibil pentru Uniunea Europeană.
"La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, putem face un bilanț al progreselor pe care România le-a înregistrat grație acestei apartenențe. Dacă însă aderarea României la UE nu a adus toate beneficiile pe care cetățenii le-au așteptat, asta se datorează în mare măsură partidelor care au guvernat în ultimii 10 ani de zile. Ele trebuie să își asume, printre altele, pașii evitanți în lupta împotriva corupției, în capacitatea de accesa la maximum fondurile europene, inexistența unui calendar pentru aderarea la Zona Euro și lipsa unui profil european mai activ puternic pentru România
Și le-am văzut la începutul acestui an, într-un context pe care îl cunoașteți foarte bine, când în mod spontan sute de mii de cetățeni și-au demonstrat apartenența la spațiul de valori european. Săptămâni în șir au demonstrat în stradă pentru valorile statului de drept, ale democrației. (…) Steagul României și al UE, creat de cetățenii României în acele zile și nopți, a făcut breaking news în întreaga lume și a transmis un principiu de civism european într-o Europă amenințată de euroscepticism, de populism și de naționalism.
USR este un partid născut din societatea civilă, format din oameni care nu au mai făcut politică. (…) USR susține o integrare cât mai puternică a României la construcția europeană. Veți găsi în permanență în USR un partener solid și credibil, un partid care nu va folosi niciodată dublul limbaj când vorbește despre valorile europene", a precizat Nicușor Dan.
Șefa interimară PNL Raluca Turcan a declarat, joi, în ședința plenului Parlamentului la care participă și președintele Comisiei Europene, că în România există "un clivaj" între cei care sprijină combaterea corupției și cei care se opun progreselor în acest domeniu.
"În România, principalul clivaj este între cei care sprijină combaterea corupției și cei care se opun din răsputeri să existe progrese în acest domeniu. Așteptarea cetățenilor români este aceeași cu a tuturor cetățenilor europeni: integritate, transparență și eficiență în viața publică. Aceste principii stau la temelia încrederii între cetățeni și clasa politică în Uniunea Europeană și în România. Ele sunt parte integrantă a proiectului european dorit de toți cetățenii români, de sute de mii dintre ei. I-ați văzut în stradă, apărându-și drepturile de cetățeni europeni. Aceștia inspiră România, dau glas poporului român ca parte integrantă a proiectului european, un proiect solid și unit", a spus Turcan.
Deputatul UDMR Kelemen Hunor a declarat joi că viitorul României trebuie proiectat în continuare într-o Uniune Europeană cât mai puternică.
"Viitorul României trebuie proiectat în continuare într-o Uniune cât mai puternică. Istoria ne-a demonstrat: dinspre Est niciodată nu a venit nici libertate, nici prosperitate, nici securitate și totuși a existat o singură excepție — securitatea comunistă, și ne-a marcat foarte adânc. După 10 ani de la aderarea noastră la UE, trebuie să ne punem câteva întrebări și trebuie să avem și răspunsurile. Ce s-a întâmplat cu așteptările cetățenilor noștri, în ce măsură suntem responsabili pentru eventualele dezamăgiri? Cei care au avut așteptări realiste nu au avut parte de prea multe motive de dezamăgire. Responsabilii pentru eventuale dezamăgiri, în mare, suntem noi înșine", a afirmat Kelemen Hunor în plenul reunit al Parlamentului.
