Europarlamentarul PNL Norica Nicolai susţine că dacă Guvernul ar fi răspuns solicitărilor preşedintelui Traian Băsescu şi ar fi modificat Codurile prin OUG, atunci ar fi încălcat Constituţia, pentru că nu a cerut abilitare pentru a emite Ordonanţe în domeniul Justiţiei.
Nicolai susţine, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că solicitările din partea unor instituţii ale statului român, precum Preşedinţia sau cele din Justiţie, "nu fac altceva decât să îndemne Guvernul să încalce Constituţia prin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă care să modifice codurile penal şi de procedură penală".
"Prin declaraţiile pe care o parte a celor de pe scena politică, în frunte cu Traian Băsescu, le fac cu privire la intrarea în vigoare a Codurilor penal şi de procedură penală, dar şi prin propunerile pe care le avansează către Guvern, aceştia nu urmăresc decât amânarea celor două acte legislative. Acest lucru ar avea consecinţe grave pentru ţara noastră, în special la nivel de încredere în faţa partenerilor internaţionali", afirmă europarlamentarul.
Ea precizează că de la Palatul Cotroceni, dar şi din partea unor instituţii din sistemul juridic, s-a făcut o presiune foarte mare asupra Guvernului pentru a adopta o Ordonanţă de urgenţă prin care să modifice prevederile actuale ale codurilor.
"Un asemenea lucru nu se poate întâmpla conform legislaţiei actuale, deoarece, potrivit legii 353/2013, Executivul nu a cerut abilitarea de a emite ordonanţe în domeniul justiţiei, fiind nevoie de o lege specială dată de către Parlament, aşa cum prevede art. 115, alin 1 din Constituţia României. Solicitările venite din partea lui Traian Băsescu, dar şi a unor judecători şi procurori, ar fi însemnat o încălcare de către Guvern a Constituţiei", a arătat eurodeputatul liberal.
Norica Nicolai a mai spus că "în privinţa problematicii reprezentate de interceptările telefonice, noile coduri sunt realizate respectând prevederile articolului 28 din Constituţie, coroborat cu art. 8 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi cele ale articolelor 53 şi 21, alin 3, din Constituţie, coroborat cu articolul 6 din aceeaşi Convenţie".
Ea a mai spus că potrivit avizului CSM referitor la Codul de procedură penală, Consiliul a avizat pozitiv proiectul legislativ. "Cei de la CSM arătau în avizul dat că în ceea ce priveşte ipoteza săvârşirii unei infracţiuni, prin proiectul procedurii «sunt consacrate proceduri procesual penale invazive, restrângătoare de drepturi garantate de Constituţie (exemplu înregistrări audio-video în spaţiul privat, control secret al datelor informatice), înainte de comiterea ilicitului penal, deci împotriva unor oameni nevinovaţi». Aşadar, este inexplicabil cum CSM şi-a schimbat poziţia, solicitând acum restrângerea drepturilor şi libertăţilor în faza actelor premergătoare", afirmă Nicolai.
Europarlamentarul liberal a precizat că "unele persoane rău intenţionate au încercat să manipuleze şi să inducă în eroare opinia publică, avansând ideea că prin noile prevederi ale celor două Coduri nu va mai fi posibilă interceptarea în cazuri de securitate naţională".
"Dimpotrivă, sunt prevăzute de Codul penal şi de alte legi speciale tehnicile de supraveghere şi de interceptare în asemenea cazuri, ceea ce exclude afirmaţia că persoanele implicate în săvârşirea unor acţiuni de terorism, de criminalitate organizată nu ar mai putea fi suspuse interceptării. Problema interceptării este un subiect sensibil la nivel mondial, nu doar în România. Însă, alte state au înţeles că interceptările abuzive nu îşi au locul în societăţi democratice, în care drepturile fundamentale ale omului sunt respectate. Un exemplu este cel al Statelor Unite, care prin vocea preşedintelui Obama au anunţat că se va schimba legea interceptărilor telefonice, restricţionând folosirea informaţiilor colectate de agenţiile de informaţii", afirmă Nicolai.
Ea a ţinut să precizeze că "noul Cod penal care urmează a intra în vigoare reprezintă respectarea unui angajament luat faţă de Uniunea Europeană, care a solicitat acest cod pentru armonizarea standardelor juridice româneşti cu cele europene şi întărirea statului de drept".
"De asemenea, în rapoartele MCV, Comisia Europeană a specificat foarte clar că adoptarea Codurilor reprezintă un pas important în respectarea angajamentelor asumate. Totodată, trebuie să avem în vedere că acest cod este realizat printr-un împrumut de la Banca Mondială. Aşadar, nu putem să ne batem joc pur şi simplu de nişte angajamente luate în faţa partenerilor internaţionali doar pentru că Traian Băsescu şi CSM, care au contribuit la întocmirea legislaţiei, se dezic astăzi de el", afirmă Nicolai.
Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două Coduri – penal şi de procedură penală – a stârnit un val consistent de reacţii, inclusiv din direcţia Preşedinţiei. Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut premierului, joi şi vineri, să emită până la intrarea legilor în vigoare, adică cel mai târziu până la 31 ianuarie, o OUG de modificare a Codului de procedură penală, în privinţa articolului care reglementează ascultarea telefoanelor persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.
Articolul este criticat pentru faptul că nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.
În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat vineri că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, miercuri, mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată vineri pe site-ul Ministerului Justiţiei, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.
Premierul a arătat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale "faţă de fapte, şi nu faţă de persoane".
Parlamentul se află, până pe 2 februarie, în vacanţă, urmând să înceapă prima sesiune din 2014 în 3 februarie. Camera Deputaţilor a adoptat, la finele lunii noiembrie 2013, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite Ordonanţe în vacanţa parlamentară.
Fostul senator PSD, actual judecător CC, Toni Greblă şi deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminată din CPP propus de Guvern posibilitatea interceptării tehnice a suspecţilor, rămânând doar articolul care se referea doar la faza începerii urmăririi penale. Marton Arpad (UDMR) spunea, la momentul votării legii de abilitare a Guvernului de a emite Ordonanţe în vacanţa parlamentară, că este "riscantă punerea în aplicare în domeniul legilor organice, cum ar fi codurile justiţiei".
Astfel, pe perioada vacanţei parlamentare, Guvernul îşi propunea să emită ordonanţe în domeniile economie şi finanţe; afaceri interne; fonduri externe nerambursabile; agricultură şi dezvoltare rurală; educaţie şi cercetare.
