23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSportAnaliză Rl: Miniștrii tehnocrați au acordat un interviu pe zi. Se pregătesc...

Analiză Rl: Miniștrii tehnocrați au acordat un interviu pe zi. Se pregătesc pentru alegerile din toamnă?

Membrii Guvernului apolitic condus de Dacian Cioloș au dat până acum aproape 70 de interviuri, deși de la ­învestitură au trecut doar 60 de zile lucrătoare. Faptul că unii dintre cei mai importanți membri ai Executivului au acordat, într-o perioadă atât de scurtă, un număr apreciabil de interviuri la radio, TV, presă și site-uri poate fi un semn că sunt interesați să își creeze o bună imagine care să le permită să facă facă pasul spre mediul politic într-un an electoral decisiv pentru România.

Guvernul condus de Dacian Cioloș a fost validat pe 17 noiembrie, în urmă cu mai puțin de trei luni. Mandatul de premier al lui Dacian Cioloș a fost asumat ca unul pe termen limitat, iar în acest context partidele s-au abținut de la dispute și l-au validat cu o majoritate largă în Parlament. Un alt argument al consensului a fost acela că membrii Cabinetului sunt tehnocrați, apolitici și vor guverna până la alegerile parlamentare din toamnă, atunci când o nouă majoritate politică va genera un nou guvern.

Mulți dintre miniștrii Cabinetului Cioloș nu sunt indiferenți la propria lor imagine. Unii au fost dispuși să se lepede de haina discretă a tehnocratului, a profesionistului, prezentând publicului larg și latura lor personală, deo­potrivă cu proiecte pe termen lung. Într-o analiză a „României libere“, cei 23 de membri ai Executivului au acordat nu mai puțin de 68 de interviuri numai în mass-media autohtonă. De la învestirea Gvernului, care a avut loc pe 17 noiembrie, până, vineri, 12 februarie, sunt 88 de zile, din care numai 61 lucrătoare. Raportat la cele 68 de interviuri acordate în total de miniștri, am ajunge la concluzia că în fiecare zi de la învestitură membrii Cabinetului Cioloș au oferit presei cel puțin un interviu. O medie destul de ridicată dat fiind faptul că un interviu amplu, acordat de un ministru, face agenda zilei, captând atenția unui public larg. Sigur că e nevoie ca proiectele, strategiile guvernamentale să fie explicate publicului. Dar ne întrebăm: a fost activitatea Guvernului Cioloș atât de prolifică încât să fie nevoie ca în fiecare zi (în medie, desigur) să avem un interviu cu un membru al Executivului? Sau unele dintre aceste intervenții pot fi incluse și în categoria campaniilor de imagine? Nu este de neconceput ca unii dintre miniștrii tehnocrați să fie implicați în alegerile ­parlamentare din toamna anului 2016, fie candidând, fie pentru a-și conserva portofoliul.

Dezvoltarea, agricultura, ­cultura și transporturile – cele mai vizibile

O dezvoltare a analizei „România liberă“ ne va oferi mai multe răspunsuri. Membrii Guvernului s-au adresat televiziunilor de știri Digi TV, Realitatea sau B1 TV, dar căutat a fost și canalul public de televiziune. De asemenea, miniștrii au răspuns întrebărilor pe calea undelor la Radio România Actualități, Europa FM sau RFI. Au trecut și prin redacțiile celor mai importante cotidiene naționale: România liberă, Adevărul, Evenimentul zilei. Membrii Executivului nu au ocolit nici portalurile de știri (psnews sau dcnews), dar și unele canale de nișă precum ziarul Fabrica de carne, Ziarul Făclia, Observator Cultural sau Agrointel. Vicepremierul Vasile Dâncu a acordat un interviu cu accente personale și savuros pentru populara revistă Formula As.

Trebuie remarcat faptul că au existat și miniștri foarte discreți, care au acordat cel mult un interviu presei. Este vorba de: Victor Vlad Georgescu, ministrul Energiei; ­Costin Borc, ministrul Economiei; Claudia Ana Costea, ministrul Muncii (toți cu un singur interviu acordat), dar și Petre Tobă ministrul Afacerilor Interne; Cristina Pașca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor; Marius Raul Bostan, ministrul Comunicațiilor; ­Elisabeta Lipă, ministrul ­Sportului; Ciprian Bucur, ministrul pentru Relația cu Parlamentul; Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei premierului (fără apariții importante în media).

Premierul a acordat patru interviuri în România. Au existat miniștri care au acordat un număr mai mare de interviuri: vicepremierul și ministrul Dezvoltării, Vasile Dâncu, ministrul Educației, Adrian Curaj, și ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu – 7 interviuri; ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, fiecare cu șase interviuri. Cinci interviuri a acordat presei din România ministrul Justiției, Raluca Prună. Patru interviuri: ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș; ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, și ministrul pentru Diaspora, Dan Stoenescu. Ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, și Ministrul Dialogului, Violeta Alexandru, au dat trei interviuri, iar ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a stat de vorbă cu presa de două ori. 

Premierul vrea să vorbească despre politică la sfârșitul lui 2016

Având aceste cifre în față putem citi într-o nouă cheie declarația premierului Cioloș făcută la un post de radio: „Aşa cum stau lucrurile acum, nu cred că intrarea într-un partid mă ajută pe mine să fac mai bine lucrurile. De ce să vorbesc de ce s-ar întâmpla la sfârşitul lui 2016? Discutăm atunci. Pe mine în general nu mă atrage activitatea politică de dragul de a face politică”. Premierul a acordat patru interviuri în media autohtonă  (și alte câteva în presa occidentală), dar a făcut și câteva exerciții de imagine: vizita la Spitalul Militar din Bruxelles unde se aflau internați câțiva răniți din Colectiv, apoi vizita la o grădiniță. În acest context, declarația de mai sus poate fi citită drept o portiță lăsată deschisă spre intrarea în politică.

Vasile Dâncu, despre ardeleni și tradiția imperială

Prezent în media a fost și Vasile Dâncu, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale. Este unul dintre miniștrii care a făcut o vreme politică fiind ministru al Informațiilor Publice în Guvernul Năstase. Despre el s-a vorbit ca  despre un apropiat și un sfătuitor al liderilor PSD. Dâncu spunea la 5 decembrie: „m-am uitat pe câteva rapoarte de monitorizare și am observat că acum avem foarte grave probleme de transparență. Sunt lucruri care sunt legate de faptul că majoritatea instituțiilor publice nu mai prezintă un raport la sfârșitul anului, site-urile nu mai prezintă informațiile obligatorii”.

În acest exercițiu al transparenței am putea încadra cele șapte interviuri acordate de ministru. Interesant este că Vasile Dâncu a acordat popularei reviste Formula As un interviu la fel de popular și surprinzător, vorbind despre pericolele care pândesc civilizația rurală, despre faptul că a renunțat la toate proiectele pentru a se pune în slujba acestui guvern, evidențiind că există un mic avantaj din faptul că Transilvania și ardelenii au învățat din tradiția administrației imperiale austriece și făcând referiri la tatăl său.

Cultura, la vedere

Ministrul Educației, Adrian Curaj, a acordat șapte interviuri, cele mai multe întrebări fiindu-i adresate pe tema plagiatelor deconspirate în cazul unor oameni politici precum Victor Ponta sau Gabriel Oprea. A răspuns solicitărilor agenției de presă Agerpres, dar și portalurilor HotNews, România Curată sau Revistei 22. Unele interviuri s-au axat doar pe chestiunea retragerii titlului de doctor în cazul demnitarilor care au plagiat. Deocamdată, niciun demnitar, indiferent că vorbim de premierul Ponta sau fostul ministru Gabriel Oprea, nu și-a pierdut titlul de doctor. De asemenea, Adrian Curaj este pus în dificultate de suspiciunile de plagiat care planează asupra unui coleg de-al său de guvernare: Petre Tobă. Ministrul Curaj a vorbit și despre proiecte cu impact semnificativ, precum învățământul obligatoriu de nouă clase. Nu trebuie uitat că Adrian Curaj a fost, anterior preluării funcției de ministru, director al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și ­Inovării (UEFISCDI), unde s-ar putea întoarce cu o bună imagine dobândită în timpul guvernării.

Și colegul său ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a ­oferit numeroase interviuri – șapte -, printre ele, pentru portalul republica.ro sau pentru revista Observatorul Cultural. A fost unul dintre cei mai deschiși interlocutori, ­povestind modul în care a acceptat portofoliul de ministru, faptul că nu poate modifica lefurile modeste ale subordonaților săi și a promis că monumentele din București nu vor mai deveni ținta rechinilor imobiliari.

Miniștrii răspund la SMS-uri

Dan Costescu, ministrul Trans­porturilor, a acordat un număr important de interviuri: șase. În domeniul său ­s-au petrecut o serie de evenimente importante: demiterea șefului Companiei Naționale de Autostrăzi, anularea unor licitații pentru studii de fezabilitate, ruperea ­contractului cu Impregilo ­pentru autostrada care s-a prăbușit. El a povestit, însă, și modul în care a primit invitația de a fi numit ministru: „Am primit un SMS care avea cam următorul conţinut: «Bună ziua. Sunt Dacian Cioloş. Aş vrea să ­vorbesc două minute, dacă aveţi timp»”. Nu trebuie uitat că Dan Costescu a deținut o funcție importantă în cadrul CFR, unde s-ar putea întoarce dacă ar performa sau ar avea o imagine ­bună la finalul mandatului. Ultimul dintre miniștrii foarte prezenți, cu șase interviuri, este deținătorul portofoliului Agriculturii, Achim Irimescu. El a vorbit și în media cu acoperire națională dar și pentru portalurile agrointel.ro sau lumeasatului.ro, având, probabil, cea mai echilibrată acoperire mediatică. De asemenea, a dat un interviu pentru revista “Fabrica de carne”, prilej pentru a declara: “Producătorii din România trebuie protejați în fața importurilor”.

Concluzia este că, în multe cazuri de miniștri, avem un Guvern extrem de deschis cu media. Dacă această atitudine se cheamă transparență instituțională sau are și conotații personale, vom vedea lunile viitoare.  

Amintire

Ponta a guvernat la televizor

Uneori, în goana după imagine, lucrurile degenerează. Așa s-a întâmplat cu Guvernul Ponta. În perioada de dinaintea  referendumului pentru demiterea președintelui Băsescu din 2012, membrii Executivului Ponta au stat mai mult la televizor decât au guvernat. O analiză a RL a monitorizat trei posturi de ştiri, Antena 3, Realitatea TV şi B1 TV, în perioada dintre referendum şi ziua verdictului de invalidare a acestuia. E vorba de un interval efectiv de trei săptămâni şi o zi, dar în termeni de zile lucrătoare vorbim doar de 15. În acest interval, miniștrii Guvernului Ponta au participat la 32 de emisiuni, adică o medie de două pe zi.

Exigență

Codul ministerial pentru interviuri în Marea Britanie

Un interviu cu un ministru al Guvernului României se obține după trimiterea unei scrisori oficiale la Departamentul de Comunicare în care poți preciza, în câteva cuvinte, care sunt subiectele de interes. În Marea Britanie lucrurile sunt un pic mai riguroase existând un Cod ministerial valabil pentru interviurile tuturor membrilor Cabinetului. Astfel, toate aparițiile în presă ale miniștrilor, în print sau la TV, trebuie să aibă și acceptul Departamentului pentru relația cu mass-media a Executivului. Miniștrii trebuie să se asigure că declarațiile lor sunt în acord cu intențiile întregului Guvern și trebuie să dea dovadă de maximă responsabilitate atunci când se referă la chestiuni care implică un alt minister. În cazul în care un membru al Executivului este chemat pentru un interviu pe probleme care ating și un alt minister, atunci trebuie să se consulte, din timp, cu titularul respectivului minister.

Cele mai citite

Hidroelectrica anunță că Barajul Izvorul Muntelui este în perfectă siguranță după seismul de joi dimineață

Hidroelectrica a anunțat că Barajul Izvorul Muntelui, unul dintre cele mai mari din Europa, este în perfectă siguranţă după seismul produs joi dimineață în...

Dezvăluiri din viața artistei Anna Lesko. După cinci ani de singurătate, cântăreața rupe tăcerea

Anna Lesko s-a "dezbrăcat" de cuvinte la podcastul "Fain și Simplu" moderat de Mihai Morar. Artista a vorbit despre viața ei personală, regrete și...

Duel între Danielle Collins şi Elena Rîbakina în finala turneului WTA de la Miami

Finala WTA 1.000 de la Miami le va pune față în față pe americanca Danielle Collins şi kazaha Elena Rîbakina, ambele jucătoare câștigându-și semifinalele...
Ultima oră
Pe aceeași temă