Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că politicienii din Ungaria “nu s-au folosit de căile diplomatice, ci de declaraţii bombastice” în problema steagului secuiesc, atrăgând atenţia că UDMR nu vrea “ca anumite feeling-uri naţionaliste să fie răvăşite de o parte şi de alta”, ci “normalitate”.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la Consiliul Reprezentanţilor Unionali de la Palatul Culturii din Târgu Mureş, că el nu crede că “declaraţiile bombastice” ale politicienilor din Ungaria în problema steagului secuiesc ar face bine “cauzei Ţinutului Secuiesc” sau drepturilor maghiarilor din Transilvania.
“Trebuie să vedem ce alte instrumente avem, dacă ne va ajuta ce s-a întâmplat cu steagul secuiesc. Politicienii din Ungaria nu s-au folosit de căile diplomatice, ci de declaraţii bombastice. Nu cred că face bine cauzei Ţinutului Secuiesc, drepturilor noastre, nu face bine utilizării simbolurilor comunităţii şi nu vrem ca anumite feeling-uri naţionaliste să fie răvăşite de o parte şi de alta. Vrem ca această chestiune să fie adusă la normalitate. În urmă cu o săptămână, la Budapesta, le-am spus politicienilor unguri că, dacă ne ajută, să ne anunţe să ne ţinem cu ambele mâini. Am văzut că acea chestiune poate fi adusă la normalitate. Nu trebuie să interzicem simbolurile, pentru că nu lezăm interesele României sau ale cetăţenilor români. Nimeni nu va fi mai sărac. Dar noi trebuie să fim hotărâţi şi fermi şi să ne menţinem în cadrul raţionalului, altminteri s-ar putea lansa chestiuni asupra cărora să pierdem controlul”, a spus Kelemen.
El a precizat că se referă la iniţiative ale unor politicieni români din partea puterii, precum cea privind dubla cetăţenie, care prevede pierderea cetăţeniei române de cei care solicită şi cetăţenie maghiară.
“Va trebui să fim mai înţelepţi decât atunci când am fost la guvernare în soluţionarea unor probleme”, a conchis Kelemen.
Pe de altă parte, vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat, presei, că reprezentanţii Uniunii şi-au expus ferm poziţia la întâlnirea de la Budapesta. El a apreciat că disputele legate de steagul secuiesc au avut şi aspecte pozitive.
“Discuţiile au fost în sensul ca UDMR să reprezinte aici unele probleme ce ţin de steagul secuiesc, de regionalizare, deci noi suntem cei care suntem responsabili pentru aceste probleme şi ne facem treaba prin dialog, prin această structurare mai bună în ceea ce priveşte relaţia dintre cele două state. Noi suntem de fapt o pârghie, o punte între cele două state. Cu toate conotaţiile eventual negative, eu zic să toată această dispută cu steagul secuiesc a fost benefică. De ce? Unu: Acum toate lumea ştie cum arată steagul secuiesc. Doi: foarte mulţi români au avut acelaşi punct de vedere ca şi al nostru. Care e problema cu acest steag dacă cineva pune acest steag undeva şi îşi afişează solidaritatea faţă de aceste valori ale comunităţii maghiare secuieşti? Cred că lucrurile s-au clarificat. Cele două state au avut o discuţie aşezată între cei doi miniştri de Externe, lucrurile sunt clare, acest steag poate fi arborat, iar prefecţii şi cei care încearcă să creeze tensiuni artificiale ar trebui să înţeleagă că este un deziderat normal al comunităţii maghiare”, a spus Borbely.
Secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt afirma, la începutul lunii februarie, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc.
Steagul secuiesc a fost arborat, vineri, pe Parlamentul Ungariei, ca “simbol al solidarităţii naţionale”.
Preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a iniţiat ceremonia de arborare a drapelului cu ocazia sesiunii plenare a deputaţilor de etnie maghiară din Bazinul Carpatic.
Vicepremierul Zsolt Semjen a declarat că folosirea simbolurilor etnice ale oricărei comunităţi constituie un drept fundamental al omului, mulţumind tuturor oraşelor ungare care au arborat steagul secuiesc.
Referindu-se la recenta dispută dintre Ungaria şi România privind arborarea drapelului secuiesc, Semjen a subliniat că Budapesta “nu a dorit amplificarea tensiunilor cu România”.
