Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a declarat, pentru Hotnews, că impatul bugetar al legii salarizării a fost mult subestimat, iar în 2018 acest impact va fi de circa 2% din PIB sau de aproximativ 25 de miliarde de lei.
"Suntem de acord că e nevoie de o lege a salarizării. În primul rând pentru a face ordine în acest sector. Însă de la acest obiectiv şi până la legea pe care o vedem acum e o cale foarte lungă. Sigur, trebie măsurat impactul bugetar pe care legea îl are şi mi-e mi-e greu să văd cum o să acomodăm acest impact bugetar cu resursele de care dispunem. Principala noastră îngrijorare este impactul bugetar. Trebuie să ne fie foarte clar: creşterile de salarii venite prin Ordonanţe sunt o iluzie. Nivelul de trăi nu poate creşte doar printr-o decizie discreţionară. Poţi să ai creşteri salariale numai dacă ai performanţă economică sau dacă ai creşteri de productivitate", a mai spus Ionuţ Dumitru.
PSD a făcut public proiectul Legii salarizării unitare a bugetarilor. Proiectul va intră în Parlament în 7-10 zile, au anunţat luni Liviu Dragnea şi Lia Olguţa Vasilescu.
Ioana Petrescu, un fost ministru de Finanțe din cabinetul lui Victor Ponta, a postat pe blogul său un text în care atacă Executivul lui Sorin Grindeanu, și se întreabă dacă “s-a dat stat la marea evaziune”. Aceasta afirmă că “după doar două luni, bugetul gâfâie”, dar acest lucru s-ar fi petrecut nu din cauza că „ANAF-ul nu-și face treaba, ci pentru că veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fără consultare cu cei de la Fisc”.
Bugetul pentru anul 2017 este fundamentat pe venituri bugetare de 254,717 mld lei, cu 23 mld mari mult decât încasările din anul 2016. Pe primele doua luni ale acestui an, s-au încasat doar 31,9 mld lei, adică cu 0,9% mai puțin decât în primele doua luni din 2016. Asta înseamnă că deja avem probleme. Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este cauzat de faptul că ANAF-ul nu își face treaba, ci pentru că veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fără consultare cu cei de la Fisc.
Pe de altă parte, Premierul nu se declară pesimist și nu renunță la cheltuielile din bugetul de stat. După întâlnirea cu Ministrul Finanțelor și Președintele ANAF, acesta a declarat: “Pe mine m-a interesat în primul rând care sunt măsurile pe care Ministerul Finanțelor și ANAF le au pentru reforma structurală pe care mi-o doresc în cadrul ANAF, astfel încât gradul de colectare să fie acela pe care noi ni l-am propus pentru anul 2017”, scrie Ioana Petrescu pe blogul său.
Fostul ministru precizează că măsurile luate de ANAF în ultima perioadă (reducerea sporurilor pentru angajați, retragerea detașaților SRI din Direcția Antifraudă, etc) sunt măsuri bune, dar că “nu vor aduce prea mulți bani la Stat pe termen scurt și cu siguranță nu vor aduce 23 mld de lei în plus anul acesta, adică cât are nevoie Guvernul pentru a-și respecta promisiunile din buget”.
Pentru acest lucru, Ioana Petrescu spune și măsurile care, din punctul său de vedere, ar putea să crească încasările la buget.
“O măsură menită să crească nivelul de colectare, care a fost amânată de guvernul Cioloș, este introducerea caselor de marcat electronice conectate la serverul ANAF. Am introdus aceasta măsură în decembrie 2014 și am lăsat timp în proiect, atât firmelor, cat și ANAF-ului, să se pregătească cu case de marcat și cu infrastructura necesară. ANAF nu a fost pregătit să facă implementarea și primul termen a fost amânat până pe 1 ianuarie 2018. Cu siguranță, răgazul acordat comercianților pentru a-și achiziționa acest tip de case de marcat a fost suficient. Mă întreb dacă ANAF-ul este pregătit să primească aceste date, sau implementarea acestei măsuri va fi din nou amânată.
În octombrie 2014, România a semnat un tratat cu 52 de state pentru un schimb automat de date fiscale și financiare, astfel încât să reducem marea evaziune și să împiedicăm sume mari de bani să mai plece din România în paradisuri fiscale și în țări cu regim fiscal mai relaxat. Acest tratat ar trebui să intre în vigoare în 2017. Este pregătit ANAF-ul cu baza de date românească? Altfel, România nu are cum sa beneficieze de datele celorlalte țări.
O altă preocupare a Ministerului Finanțelor ar trebui să fie întărirea Direcției de prețuri de transfer. Companiile multinaționale se folosesc de această practică pentru a evita plata impozitelor la noi în țară. În timpul mandatului meu la Finanțe, am făcut angajări în această Direcție, care până atunci era mai mult doar pe hârtie. Angajații au beneficiat de training în prețurile de transfer, am achiziționat un soft, iar Codul de Procedură Fiscală a fost modificat, astfel încât să existe o mai bună definire a modalităților prin care corporațiile pot folosi prețurile de transfer fără a păgubi bugetul de stat. În acesta zonă mai sunt multe de făcut, inclusiv mărirea numărului de personal cu experiență care lucrează în această direcție. Doar așa se va putea face față tehnicilor din ce în ce mai complicate practicate de multinaționale pentru a evita plata taxelor în România.
Si, nu în ultimul rând, este evident că trebuie întărită Direcția Antifraudă. În locurile rămase vacante prin retragerea detașaților SRI, trebuie angajați profesioniști”, scris Ioana Petrescu pe blogul său.
Ioana Maria Petrescu este o economistă română, care deține funcția de consilier de stat în cadrul cancelariei primului-ministru.
Petrescu a fost cadru universitar la Universitatea Maryland (din Statele Unite), înainte de a accepta în septembrie 2013 funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru. În martie 2014 a fost numită în funcția de ministru de finanțe în Guvernul Victor Ponta, din care a fost schimbată în decembrie 2014.
