La finalul săptămânii trecute, Reza Baqir, şeful Misiunii FMI pentru România, a spus că, “din cauza reducerilor fiscale, anvelopa de venituri a scăzut considerabil”, ceea ce “limitează capacitatea Guvernului de a-şi atinge ţintele fiscale”. Baqir a explicat că, atunci “când oamenii se obişnuiesc cu taxe şi impozite relaxate, e foarte greu să le creşti ulterior”.
Reprezentantul FMI a subliniat că “în România consumul a crescut puternic, dar investiţiile publice sunt aproape zero. Pentru o creştere sustenabilă, politicile publice trebuie îndreptate spre investiţii publice”. Or, România a “crescut cheltuie-lile cu salarii şi pensii. Cele cu investiţiile – nu”. Aceasta în condiţiile în care “relaxarea fiscală a României e cea mai agresivă din Europa”.
Cheltuielile sunt peste nivelul veniturilor
Raluca Turcan, preşedinte interimar PNL, a spus sâmbătă,la Cluj, că nu mai sunt bani. Situaţia e explozivă, iar Guvernul poate cădea în trei luni.
“Toate cheltuielile cu salariile trebuie suportate din bugetele locale” ale primăriilor şi consiliilor judeţene, a spus politicianul, conform Mediafax. E o noutate, pentru că “în foarte multe localităţi cheltuielile sunt peste nivelul veniturilor”. Lucru ştiut, obişnuit în zonele mai sărace.
Tot sâmbătă, vicepremierul Sevil Shhaideh s-a întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor. Preşedinte e primarul PSD al sectorului 3, Robert Negoiţă. “Pentru contractele de finanţare pe POR (n.n. – Programul Operaţional Regional), mai daţi ordonanţă pentru prefinan-ţarea din Trezorerie?”, a întrebat acesta.
Vicepremierul i-a răspuns că “plafonul de împrumut la nivel naţional, care înţelegem că anul acesta a fost atins, este epuizat”. Sevil Shhaideh spunea, la discuţia cu primarii, că Ministerul Dezvoltării a iniţiat procedurile pentru acordarea unor împrumuturi de la Trezorerie.
Posibil impact politic major
Ion Radu Zilişteanu, analist economic, aminteşte procedura-tip de tragere a banilor europeni. “Beneficiarul face toată cheltuiala din banii săi şi furnizează decontul. Organismul intermediar, ce supervizează proiectul, decide ce bani primeşte beneficiarul. Toate fondurile europene presupun o cofinanţare din partea beneficiarului, în funcţie de axă”, a explicat pentru Rl Zilişteanu.
„Autorităţile locale, pe lângă că sunt sărace şi cheltuielile sunt mai mari ca veniturile, nici nu pot ataca fonduri europene. Aceasta poate duce la un impas politic major”, a explicat analistul economic.
Bugetul de stat pe 2017 e bazat pe atragerea obligatorie a peste cinci miliarde de euro fonduri europene. Cifra e imensă comparativ cu absorbţiile infime din anii trecuţi. Pe exerciţiul bugetar 2014-2020, PSD-ALDE dă vina pentru absorbţia zero pe Cabinetul Cioloş.
Dar Cabinetul Ponta nu a făcut în 2014 nici caietele de sarcini, nici nu a acreditat agenţiile de management, aşa cum ar fi trebuit. Ministrul tehnocrat Ghinea a fost obligat să înceapă acest lucru în 2016. Procesul ar trebui finalizat vara aceasta.
Sunt axe întregi de fonduri europene destinate exclusiv autorităţilor centrale şi/sau locale. POS Transporturi şi POS Mediu sunt exclusiv la instituţii de stat. „Grosul banilor europeni sunt astfel. Vestea din discuţia Shhaideh–Negoiţă, de sâmbătă, e o catastrofă”, a explicat RL Ion Radu Zilişteanu.
Cum se închide bugetul pe maximum 3% deficit bugetar
În ianuarie, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spunea RL că deja pe ce făcuse până atunci Executivul, se prefigura un deficit pe 2017 de 4%-4,5%.
„Execuţia bugetară pe ianuarie 2017 a fost catastrofală: creştere de cheltuieli, scădere de -venituri. Ca să o cosmetizeze în februarie (n.n. – responsabilii guvernamentali) au adăugat şi primele două zile din luna martie, ca să le iasă pasienţa”, detaliază -Zilişteanu.
Liderul BNS, Dumitru Costin, arată că în ianuarie veniturile la buget erau cu 9,6% mai mici ca în ianuarie 2016. „În februarie, au fost cu 13,7% mai mici decât în februarie 2016”, a spus -Costin.
Februarie – luna de execuţie bugetară la care Guvernul a adăugat şi primele două zile din martie, deci căderea reală a veniturilor e şi mai mare. „Încasările din TVA au scăzut, faţă de perioada similară de anul trecut, cu 14%. Defalcările din TVA pentru finan-ţările la nivel local au fost mărite de Guvern cu 1,2%. TVA defalcată pentru drumuri s-a redus cu peste 33%, iar sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale s-au redus cu 40%”, arată liderul sindical. Cu execuţiile bugetare dezastruoase şi celelalte efecte perverse, deficitul de 4,5% din PIB ar putea fi depăşit.
Datoria publică, la stele
Orice mic derapaj duce la depăşirea deficitului, subliniază Ion Radu Zilişteanu. „Reza Baqir a punctat că datoria publică, calculată prin însumarea deficitelor bugetare anuale, va decola rău de tot. Prin Tratatul de la Maastricht, suntem obligaţi să stăm la 60%. Acum avem 40%”, a spus RL Ion Zilişteanu.
Comisarul european Corina Creţu declarase recent că Comisia Europeană aşteaptă documentaţia de la Guvern, „să vedem cât de sustenabile sunt propunerile de măriri salariale, astfel încât să nu intrăm pe infringement”. Tratatul de guvernanţă fiscală stabileşte că deficitul bugetar maxim al unui stat UE trebuie să fie 3%. „Lucrurile încep să arate trist pentru România”, crede Dumitru Costin. El a spus RL că modificările din Codul Fiscal de la finalul anului 2015 produc efecte. Cele mai mari – în zona veniturilor bugetare.
Morcovul şi băţul
„În Nota de fundamentare la modificările de Cod Fiscal, impactul pe anul trecut era estimat de Comisia Naţională de Prognoză la 7 miliarde de lei. În decembrie anul trecut, eram în birou la Anca Dragu, la Finanţe, care îmi confirma că deja estimările Prognozei fuseseră depăşite cu 3 miliarde de lei. Adică impactul la 1 decembrie 2016 era de 10 miliarde de lei, ca urmare a relaxării fiscale”, povesteşte Dumitru Costin.
Ceea ce înseamnă că firmele, pe noul sistem fiscal, au plătit mai puţin cu 10 miliarde de lei. De ce aşa? „Din cauza modificărilor cu caracter neutral la Codul Fiscal. Adică, dacă oferi doar morcovul, nu arăţi şi băţul, aşa se întâmplă. Trebuia să spui firmelor: «Îţi dau facilitatea asta, dar trebuie în schimb să faci asta»”, a explicar RL liderul sindical.
13,7% – mai puţin venituri din încasări bugetare în februarie acest an, faţă de perioada analogă de anul trecut.
Cât mai rezistă fiscal România
Grecia a suportat economic jaful generalizat 20 – 30 de ani. Analistul economic Sorin Dinu a declarat Rl că România o mai duce în acest ritm, până la default, încă vreo doi – trei ani. „Înclin să fiu de acord cu dl. Dinu. Vor fi probleme tot mai mari”, spune Ion Radu Zilişteanu.
Sevil Shhaideh spunea, la discuţia cu primarii, că Ministerul Dezvoltării a iniţiat procedurile pentru acordarea unor împrumuturi de la Trezorerie. Ce înseamnă aceasta? „Aceste împrumuturi vin peste creditele de angajament. Înseamnă îndatorarea suplimentară a ţării, ce intră în datoria publică, adică exact ce spunea Baqir”, explică Zilişteanu.
Nu sunt singurele sarcini bugetare asumate prin programul de guvernare. De la 1 iulie, anvelopa salariilor bugetarilor ar trebui să crească cu 50%. Grosso modo, aceasta înseamnă încă 4% din PIB actual. De unde bani? „Ministrul de Finanţe Viorel Ştefan a spus: «Vom tăia cheltuieli». Există deci posibilitatea să asistăm şi la tăieri de cheltuieli. Care vor fi acelea, vom vedea”, a declarat Rl Dumitru Costin, liderul BNS.
Sorin Grindeanu, pe urmele lui Emil Boc
Ironic, Sorin Grindeanu ar putea porni, în a doua parte a anului, pe urmele lui Emil Boc. S-ar putea ca în a doua parte a lui 2017 Executivul să fie nevoit să facă exact ce a făcut Cabinetul Boc în anul 2010: să taie salarii de bugetari şi pensii. „Nu cred că e cazul. Or mai tăia pe ici, pe colo, de pe zona investiţiilor”, crede Costin.
Totuşi, spre deosebire de anul trecut, acum lucrurile stau, ca deficit bugetar, dramatic. Cu tot cu execuţiile bugetare dezastruoase, cu măririle de salarii de la bugetari de la 1 iulie, unde vom ajunge? Nu cumva exact la tăieri majore, nu „pe ici, pe colo”? „Vom vedea. Avem o listă scurtă de cheltuieli obligatorii: pensiile, sănătatea etc. Deficitul la fondul de pensii e şi el la stele”, spune liderul sindical.
Nu cumva soluţia era ca în toţi aceşti ani politicienii să nu promită măriri nesustenabile de pensii şi salarii ale bugetarilor? „Ba da, dar cu cine să faci lucrurile acestea? În anul 2008 au fost două creşteri de pensii. Am fost singurul care s-a opus”. Reprezentantul FMI în România tocmai a recomandat amânarea majorării punctului de pensie, pe care ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, ar dori să-l majoreze de la 1 iulie cu 9%, la 1.000 de lei.
