Fostul ministru al Justiției conduce consiliul care coordonează lucrările de la Palatul Parlamentului. El a rămas unul dintre oamenii de încredere ai președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache (PSD), îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Interdepartamental pentru recepția obiectivului ”Casa Republicii”. Iordache are acest rol pe baza unui document prin care sunt repartizate atribuțiile vicepreședinților Camerei Deputaților. Potrivit bugetului pe anul 2017, pentru lucrările de la Palatul Parlamentului sunt alocate 44 milioane de lei.
Legislația în vigoare prevede că obiectivul de investiţii „Casa Republicii” (inclusiv parcajul subteran), împreună cu terenul aferent, a fost transmis în administrarea Camerei Deputaţilor. Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor se elaborează de către Camera Deputaţilor. În aspectele tehnice ale lucărilor este implicată și o comisie compusă din reprezentanţi ai Camerei Deputaților, asistaţi de experţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Finanţelor, Ministerului de Interne. Concluziile acestei comisii sunt analizate și avizate de Consiliul Inderdepartamental, condus de Florin Iordache. Din acest Consiliu mai fac parte reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor, Ministerului Finanţelor, Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Industriilor, Ministerului Comunicaţiilor, Ministerului de Interne.
De altfel, faptul că Iordache joacă un rol important în conducerea Camerei Deputaților este dovedit și de restul atribuțiilor sale – care vizează coordonarea unor comisii precum cea juridică, pentru administrație, pentru sănătate sau politică externă. Sunt comisii care au luat sau urmează să ia decizii cu miză uriașă.
Legislația în vigoare prevede că obiectivul de investiţii „Casa Republicii” (inclusiv parcajul subteran), împreună cu terenul aferent, a fost transmis în administrarea Camerei Deputaţilor. Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor se elaborează de către Camera Deputaţilor. În aspectele tehnice ale lucărilor este implicată și o comisie compusă din reprezentanţi ai Camerei Deputaților, asistaţi de experţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Finanţelor, Ministerului de Interne. Concluziile acestei comisii sunt analizate și avizate de Consiliul Inderdepartamental, condus de Florin Iordache. Din acest Consiliu mai fac parte reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor, Ministerului Finanţelor, Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Industriilor, Ministerului Comunicaţiilor, Ministerului de Interne.
De altfel, faptul că Iordache joacă un rol important în conducerea Camerei Deputaților este dovedit și de restul atribuțiilor sale – care vizează coordonarea unor comisii precum cea juridică, pentru administrație, pentru sănătate sau politică externă. Sunt comisii care au luat sau urmează să ia decizii cu miză uriașă.
Grațierea, tot în parohia lui Iordache
Astfel, Comisia juridică, al cărei președinte este Eugen Nicolicea (PSD), urmează să analizeze Legea grațierii, aprobată tacit de Senat, în forma elaborată de Ministerul Justiției, chiar în momentul în care această instituție era condusă de Florin Iordache.
Or, această variantă, elaborată de Florin Iordache, este mult mai permisivă pentru cei cu probleme penale comparativ cu raportul final elaborat de Comisia juridică din Senat. Potrivit estimărilor autorităților, în varianta inițială, elaborată de Florin Iordache, ar fi ieșit din închisori 1.190 de persoane, față de 453 în varianta Comisiei juridice, condusă de Șerban Nicolae. De asemenea, în varianta Guvernului, se grațiază în întregime pedepsele de până la cinci ani închisoare.
Mai mult, în forma Executivului nu se menționează clar dacă grațierea se aplică sau nu și pedepselor cu suspendare. De asemenea, varianta Guvernului permite grațierea pentru o serie de infracțiuni precum divulgarea secretului profesional, bancruta simplă sau deturnarea licitațiilor publice, inducerea în eroare a organelor judiciare, influențarea declarațiilor, mărturia mincinoasă, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. În varianta Guvernului vor beneficia de grațiere și cei condamnați pentru împiedicarea exercitării drepturilor electorale, frauda la vot, falsificarea documentelor și evidențelor electorale, fapte săvârșite în legătură cu un referendum. Florin Iordache a demisionat de la Ministerul Justiției tocmai după un scandal care a vizat elaborarea Ordonanței 13 și a Legii grațierii. Ulterior, el a devenit vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar atribuțiile pe care le-a primit dovedesc că Liviu Dragnea se bazează în continuare pe el.
O altă comisie coordonată de Florin Iordache, cea de sănătate, a făcut, recent, un pas uriaș spre politizarea spitalelor. Comisia de sănătate a decis, iar plenul a acceptat, ca managerii spitalelor să poată fi membri de partid, iar primarii să aibă un cuvânt greu de spus la desemnarea acestora.
Astfel, Comisia juridică, al cărei președinte este Eugen Nicolicea (PSD), urmează să analizeze Legea grațierii, aprobată tacit de Senat, în forma elaborată de Ministerul Justiției, chiar în momentul în care această instituție era condusă de Florin Iordache.
Or, această variantă, elaborată de Florin Iordache, este mult mai permisivă pentru cei cu probleme penale comparativ cu raportul final elaborat de Comisia juridică din Senat. Potrivit estimărilor autorităților, în varianta inițială, elaborată de Florin Iordache, ar fi ieșit din închisori 1.190 de persoane, față de 453 în varianta Comisiei juridice, condusă de Șerban Nicolae. De asemenea, în varianta Guvernului, se grațiază în întregime pedepsele de până la cinci ani închisoare.
Mai mult, în forma Executivului nu se menționează clar dacă grațierea se aplică sau nu și pedepselor cu suspendare. De asemenea, varianta Guvernului permite grațierea pentru o serie de infracțiuni precum divulgarea secretului profesional, bancruta simplă sau deturnarea licitațiilor publice, inducerea în eroare a organelor judiciare, influențarea declarațiilor, mărturia mincinoasă, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. În varianta Guvernului vor beneficia de grațiere și cei condamnați pentru împiedicarea exercitării drepturilor electorale, frauda la vot, falsificarea documentelor și evidențelor electorale, fapte săvârșite în legătură cu un referendum. Florin Iordache a demisionat de la Ministerul Justiției tocmai după un scandal care a vizat elaborarea Ordonanței 13 și a Legii grațierii. Ulterior, el a devenit vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar atribuțiile pe care le-a primit dovedesc că Liviu Dragnea se bazează în continuare pe el.
O altă comisie coordonată de Florin Iordache, cea de sănătate, a făcut, recent, un pas uriaș spre politizarea spitalelor. Comisia de sănătate a decis, iar plenul a acceptat, ca managerii spitalelor să poată fi membri de partid, iar primarii să aibă un cuvânt greu de spus la desemnarea acestora.
Predoiu primește oaspeții
Un alt vicepreședinte care se bucură de încrederea lui Liviu Dragnea este Petru Vlase (PSD). Acesta coordonează o serie de comisii precum cea de buget, industrii, apărare sau cea pentru transporturi.
Carmen Mihălcescu (PSD) coordonează comisii precum cea de muncă (unde se va întocmi raportul legii salarizării), mediu, cultură, învățământ sau egalitate de șanse între bărbați și femei.
Singurului vicepreședinte din opoziție, Cătălin Predoiu (PNL), i-au mai rămas pentru coordonare comisii precum cea economică, de agricultură, cercetarea abuzurilor sau drepturilor omului. El se mai ocupă și de „primirea delegaților participanților la adunările publice, a mesajelor unor organizații sau grupuri sociale”.
Un alt vicepreședinte care se bucură de încrederea lui Liviu Dragnea este Petru Vlase (PSD). Acesta coordonează o serie de comisii precum cea de buget, industrii, apărare sau cea pentru transporturi.
Carmen Mihălcescu (PSD) coordonează comisii precum cea de muncă (unde se va întocmi raportul legii salarizării), mediu, cultură, învățământ sau egalitate de șanse între bărbați și femei.
Singurului vicepreședinte din opoziție, Cătălin Predoiu (PNL), i-au mai rămas pentru coordonare comisii precum cea economică, de agricultură, cercetarea abuzurilor sau drepturilor omului. El se mai ocupă și de „primirea delegaților participanților la adunările publice, a mesajelor unor organizații sau grupuri sociale”.
Un vicepreședinte al Camerei Deputaților încasează lunar 13.300 lei net.
