Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, marţi, un proiect care modifică articolele 301 şi 308 din Codul Penal, înlocuind sintagma "Conflictul de interese" cu "Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane" şi eliminând trimiterea la articolul 301 din articolul 308.
În forma adoptată de Comisia juridică, articolul 301 din Codul Penal face trimitere la “Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi prevede la alineatul 1 că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”, potrivit amendamentului depus de deputatul UDMR Marton Arpad şi aprobat de Comisia juridică.
Iniţial, articolul 301 prevedea că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Comisia juridică a decis că dispoziţiile alin.(l) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la: emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta, amendamentul aparţind deputatului Eugen Nicolicea.
Deputaţii au eliminat punctul c) al alineatului 2, „exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora.”
În forma adoptată de comisie, articolul 308 – Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane, din Codul Penal prevede că „Dispoziţiile art.289 – 292, art.295, art.297 – 300 şi art.304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”, eliminându-se astfel trimiterea la articolul 301 din conţinutul articolul 308.
"Măsurile propuse de această iniţiativă au aplicabilitate generală, fiinf în acord şi cu jurisprudenţa recentă în materie a CCR, Decizia nr. 2/2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 punctul 5 şi a art 2 punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea 253 din Codul Penal", se arată în expunerea de motive.
Comisia juridică a adoptat un raportul favorabil privind proiectului de Lege pentru modificarea art.301 şi art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal.
Camera Deputaţilor este for decizional.
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a explicat că, în momentul de faţă, există mai multe confuzii la articolul 301 privind conflictul de interese.
"Există în momentul de faţă mai multe confuzii la art. 301 privind conflictul de interese. Spre exemplu, definiţia la conflictul de interese este că participarea sau luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relaţie de serviciu, de muncă, de rudenie prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă că judecătorii Curţii Constituţionale când îşi votează preşedintele sunt infractori, deputaţii când îşi votează preşedintele, având relaţii de muncă cu preşedintele, sunt infractori, preşedintele României când şi-a angajat consilieri cu care a lucrat, să zicem la primărie, a comis o infracţiune”, a precizat deputatul PSD.
Social-democratul a invocat articolul 18 din Codul penal. "Articolul 18 din Codul penal spune că nu constituie infracţiune dacă este una din cauzele justificative, respectiv dacă se exercită un drept recunoscut de lege. Spre exemplu, este dreptul de a-ţi alege preşedintele la CCR sau îndeplinirea unei obligaţii impuse de legi cu respectarea condiţiilor prevăzute de aceasta”, a completat el.
Deputatul a mai spus că membrii Comisiei juridice au copiat textul articolului 21 din Codul penal şi l-au introdus la articolul 301.
"Pentru că am constat că există cazuri în care nu sunt în stare anumite persoane să citească două articole coroborate, a trebuit să copiem textul din art. 21 şi să îl introducem în art. 301”, a subliniat preşedintele Comisiei juridice.
Întrebat dacă funcţionarii publici îşi pot angaja rudele, Eugen Nicolicea a susţinut că nu există nicio restricţie în acest sens.
"Puteam şi până acum pentru că aşa scrie la articolul 21: există o cauză justificativă exercitarea unui drept recunoscut de lege. Deci, dacă ai voie să angajezi şi nu ai niciun fel de restricţie, vei angaja fără niciun fel de restricţie şi aceasta nu constituie infracţiune”, a conchis Eugen Nicolicea.
