Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, ieri, al treilea său discurs în faţa Parlamentului, abordând teme precum legislaţia, educaţia, justiţia, migraţia, dar şi politica externă a României, fără a se referi însă la votul prin corespondenţă, o temă nelipsită din majoritatea discursurilor sale.
Șeful statului consideră că una dintre problemele din România este că legile se schimbă peste noapte, de zeci de ori, el exemplificând cu legi fundamentale: vechiul Cod Fiscal, Legea educației sau cea privind reforma în sănătate. Potrivit acestuia, vechiul Cod Fiscal a fost modificat de 135 de ori (13 modificări doar în 2015), Legea educației – de 26 de ori, Legea reformei sistemului de sănătate – de 114 ori, Legea administrației publice locale – de 38 de ori, Codul Muncii – de 28 de ori, iar Legea achizițiilor publice a fost modificată de 35 de ori.
Prea multe ordonanțe
Mai mult, Iohannis a criticat şi Guvernul, pentru numărul foarte mare de ordonanţe de urgenţă, atrăgând atenţia că jumătate din activitatea legislativă a Parlamentului în prima sesiune a anului 2015 a fost de aprobare sau respingere a actelor Executivului. “În prezent, în România sunt în vigoare aproape 14.000 de legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului. În 2015, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare sau respingere a unor ordonanţe simple sau de urgenţă. Această proporţie este un bun indicator al modului în care arată relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă”, a arătat președintele. El a mai spus că nu ar folosi la nimic să fie căutați vinovați pentru această situație.
Șeful statului i-a atenționat pe senatori și deputați că „un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie”. Preşedintele a amintit, totodată, că a spus că la finele mandatului său îşi doreşte ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupția să nu mai figureze prima.
Preşedintele Iohannis a vorbit, în Parlament, și despre decizia sa de a iniția “o largă consultare publică despre viitorul educației în România”, opinând că, în aproximativ doi ani, poate rezulta „o viziune coerentă”, el cerându-le parlamentarilor să-i fie „parteneri în acest proiect”.
