Președintele Iohannis a invitat partidele parlamentare să elaboreze un nou pachet legislativ care să reglementeze domeniul securității naționale. PSD a răspuns afirmativ demersului, sperând să-și aducă SRI sub influență.
Adrian Țuțuianu (PSD), președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, a anunțat că acest for se va implica direct în elaborarea noilor legi. Potrivit lui Țuțuianu, este vorba de patru noi acte normative: Legea securităţii naţionale a României, Legea de organizare şi funcţionare a SRI, Legea privind statutul ofiţerului de informaţii, Legea privind prevenirea și combaterea terorismului.
Pentru ca adaptarea legislației securității la noile provocări globale să fie exhaustivă, ar trebui adoptate și Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie, Legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, dar și o Lege privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, această activitate fiind strâns legată de combaterea terorismului.
În 2007, deputatul PNL George Scutaru, ulterior consilier pentru securitate națională al președintelui Klaus Iohannis, a elaborat un pachet legislativ în domeniu, care nu a trecut însă de Parlament. Aceste acte normative asigură un control civil eficient asupra serviciilor secrete și protejează drepturile și libertățile fundamentale ale omului, motiv pentru care ar putea fi luate ca model. De menționat că actualele legi ale securității naționale datează de la începutul anilor ‚90, fiind practic depășite de realitățile actuale.
Implicarea ofițerilor de informații în urmărirea penală
În Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie este tratată și delicata problemă a implicării ofițerilor de informații în anchetarea unor dosare penale. Proiectul prevede explicit că aceștia au dreptul legal să efectueze acte premergătoare urmăririi penale doar la solicitarea scrisă a procurorului, sub „conducerea, supravegherea şi controlul“ acestuia și doar în dosare privind acte de terorism sau infracțiuni asimilate terorismului. Orice altfel de implicare este interzisă.
Cum se pot implica ofițerii de informații? Prin investigarea, culegerea de date şi informaţii, prin prelevarea de probe, prin furnizarea de echipament, cunoştinţe tehnice sau asistenţă la utilizarea aparaturii.
Serviciile secrete, finanțate doar de la buget
Printre reglementările care ar urma să reducă mult din posibilitatea implicării serviciilor secrete în viața politico-socio-economică și care, totodată, asigură un control civil mai eficient sunt cele care interzic desfășurarea de activități economice, prin firme sub acoperire, pentru a-și completa veniturile. În guvernarea Adrian Năstase, prin adoptarea OUG 72/2002, care a modificat Legea de organizare și funcționare a SRI (14/1992), acest serviciu secret a primit dreptul de a se finanța din „venituri extrabugetare, din credite externe şi din alte surse legal constituite“.
Pachetul legislativ elaborat de George Scutaru prevede explicit: „Culegerea de informaţii sub acoperire nu poate fi utilizată pentru obţinerea de foloase personale sau pentru realizarea unor surse extrabugetare ale autorităţilor informative“. Mai mult, în proiectul de lege de organizare și funcționare a SRI, la art. 51, se stipulează că fondurile băneşti necesare pentru desfăşurarea activităţii Serviciului „se asigură exclusiv de la bugetul de stat“. În plus, „este interzisă implicarea, de orice natură, a persoanelor angajate în Serviciul Român de Informaţii şi a Serviciului în orice activitate comercială“.
Fără cadre sub acoperire
Un alt lucru salutar este interzicerea folosirii de ofițeri acoperiți la nivelul „puterii legislative, executive şi judecătoreşti, precum şi a organizaţiilor mass-media, sindicale, politice sau religioase legal constituite“. Acest lucru este prevăzut explicit în Legea privind statutul profesional și de carieră al ofițerilor de informații, aflată în stadiu de proiect. În prezent, legea interzice prezența ofițerilor acoperiți în Justiție și mediul politic. Recent, senatorul PSD Adrian Ţuţuianu, preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, aprecia că acest serviciu secret poate coopta „oameni valoroşi“ din presă, dacă aceştia pot contribui cu informaţii la securitatea naţională.
Autoritate unică de interceptare a comunicațiilor
Un avantaj al legilor elaborate de fostul consilier prezidențial este că protejează viața intimă și interesele terților. Ofițerii de informații pot solicita, de pildă, date personale sau financiare doar cu autorizare din partea unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Autorizarea este valabilă maximum șase luni și se suspendă din oficiu dacă în primele două luni de la emitere nu se obţin informaţii relevante. Relevanţa informaţiilor şi oportunitatea suspendării autorizării sunt lăsate la aprecierea judecătorului care a emis-o.
În cazul în care se impune înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea naţională, comunicațiile pot fi interceptate timp de 48 de ore în absenţa mandatului de la judecător.
Foarte important este faptul că monitorizarea comunicațiilor nu va mai fi făcută nici de serviciile secrete, nici de procurori, ci de un organism unic, ușor de supravegheat, la rândul său, pentru a nu săvârși abuzuri: Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC). Aceasta va “supraveghea, intercepta, înregistra, asculta, stoca, verifica primar și transmite datele și informațiile ce prezintă interes pentru securitatea națională“. “Autoritatea are rolul de a stabili echilibrul între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a corupției și nevoia de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și a vieții private a cetățenilor“, se spune încă din debutul legii.
În acest sens, ANIC va “secretiza, minimaliza, anonimiza, șterge și chiar radia mare parte din informații. Legea stabilește că, “după verificarea primară, înregistrările care conțin date cu privire la viața personală, fără legătură cu motivele solicitării interceptării comunicațiilor, se distrug sub autoritatea președintelui Autorității, în cel mult 30 de zile de la realizare“.
În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, instituțiile din domeniul securității naționale care dețin aparatură de interceptare a comunicațiilor, baze de date, evidențe sunt obligate să le predea ANIC cu titlu gratuit.
LIMITARE. Mandat de patru ani pentru directorul SRI
În ceea ce-l privește pe directorul SRI, se prevede că acesta este numit de Parlament, la propunerea președintelui. Foarte important: mandatul său are o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcție o singură dată. De asemenea, directorul SRI și cei trei directori adjuncți sunt obligați “să nu activeze politic o perioadă de cinci ani, după încetarea activităţii“. Aceste restricții îi împiedică pe ocupanții posturilor să acumuleze influență, grație informațiilor la care au acces, și să folosească această putere în lupta politică.PSD intenționează ca, în anumite condiții, șeful SRI să poată fi schimbat la propunerea Comisiei parlamentare de control. În prezent, eliberarea din funcţie a directorului SRI se face de Parlament, în ședință comună, la propunerea preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor.
