Guvernul condus de Mihai Tudose a aprobat, cu o întârziere de zece luni de zile, proiectul de lege care transpune în legislația românească Directiva europeană privind confiscarea extinsă a averilor.
Potrivit proiectului, condamnaţii pentru infracţiunile de serviciu – delapidare, abuz în serviciu, conflict de interese, obţinere ilegală de fonduri – riscă să își piardă toată averea dobândită în ultimii cinci ani de dinaintea deciziei instanţei de condamnare. Confiscarea extinsă presupune ca instanța să poată decide confiscarea altor bunuri decât cele folosite pentru săvârșirea faptei sau cele dobândite în urma infracțiunii, așa cum prevede Codul penal în vigoare.
Confiscarea extinsă se poate produce când față de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material, dacă pedeapsa este de minimum patru ani închisoare, iar instanța își formează convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale.
„Convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei”, se arată în proiectul de lege. „Confiscarea extinsă poate fi dispusă și asupra bunurilor transferate către terți, dacă aceștia știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului a fost evitarea confiscării”, se menționează în proiect.
După ce a fost inițiat de către Guvern, proiectul de lege urmează să fie discutat în Parlament, unde dezbaterile ar putea fi de durată, în condițiile în care PSD și ALDE au majoritatea.
Tehnocrații, pasivi
De altfel, transpunerea în practică a directivei europene a întârziat, operațiune ce a presupus o largă complicitate politică. Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 27 din 29 aprilie 2014. Statele mem¬bre au avut la dispoziție doi ani și ju¬mătate pentru transpunerea acestei di¬rec¬tive în legislația națională, ceea ce în¬seam¬nă că termenul limită a fost 4 octombrie 2016.
Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună a anunțat în august 2016 că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind confiscarea extinsă. În septembrie, Prună a revenit, evocând posibilitatea unei ordonanțe de urgență pe această temă, de teamă că proiectul de lege nu va avea suportul Legislativului, dominat de PSD.
Pasivitatea Guvernului Cioloș a fost taxată și de europarlamentarul Monica Macovei, raportor pentru Directiva europeană 42/2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. În octombrie 2016, Monica Macovei a subliniat că Guvernul Ciolos “nu are voie să plece” până nu se pune în aplicare directiva privind confiscarea extinsă, susţinând că niciun alt executiv nu va face acest lucru mai târziu.
“Vorbim de milioane de euro furate anual prin evaziune fiscală, corupţie si apoi sumele sunt ascunse. Sunt infractori care preferă să stea trei ani în închisoare, au averea intactă şi îşi asigură trei generaţii după”, a mai spus Macovei.
Procedură de infrigement
Subiectul a revenit pe tapet în aprilie 2017,când ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că instituția pe care o conduce a elaborat proiectul de lege care transpune în legislația românească directiva europeană privind confiscarea extinsă. ”Termenul a expirat, suntem în procedura de infrigement, riscăm sancțiuni”, a declarat Toader, referitor la confiscarea extinsă.
Deși unele prevederi au fost incluse în legislația penală, au rămas netranspuse dispozițiile privind confiscarea produsului infracțiunii și executarea efectivă a hotărârii de confiscare.
