Comisiile de buget-finanțe din Parlament au efectuat verificări în ceea ce privește rectificarea bugetară efectuată de Guvernul Cioloș, în 2016. În acest context, președintele Comisiei din Senat, Viorel Arcaș, a precizat că nu se justifică rectificările bugetare pozitive din lunile iunie și noiembrie.
„Am constatat 11,6 miliarde (lei — n.r.) prognoză nejustificată de creștere a veniturilor. Suntem de aceeași părere cu cei de la Curtea de Conturi. Cele două rectificări, în funcție de gradul de realizare a indicatorilor (…), nu justificau o rectificare pozitivă, nici în iunie, nici în noiembrie. Consecințele le vedem: nerealizarea veniturilor — cele 11,6 miliarde propuse, nerealizarea cheltuielilor bugetare în totalitate. Nici măcar programul de investiții nu s-a putut realiza”, a afirmat Viorel Arcaș, după ședința comisiilor reunite care a verificat rectificările bugetare ale Guvernului Cioloș.
El a spus că raportul comisiilor va fi înaintat Birourilor permanente.
Potrivit președintelui Comisiei de buget a Camerei Deputaților, Leonardo Badea, una dintre recomandările raportului este ca acesta să fie înaintat Ministerului Finanțelor și Curții de Conturi pentru ca aceste instituții să ia măsuri astfel încât, pe viitor, să nu se mai întâmple acest lucru.
„Raportul se finalizează cu o serie de recomandări pentru a folosi această anchetă ca un instrument pentru viitor, adică datele rezultate de execuție preventivă în cazul cheltuielilor și veniturilor la nivelul bugetului de stat. Noi sperăm ca acest raport să fie valorificat la nivelul Ministerului Finanțelor și al Curții de Conturi”, a spus Badea.
Întrebat dacă are o recomandare pentru actualul Guvern despre care Comisia Europeană a spus că supraestimează creșterea economică, Leonardo Badea a răspuns: „Guvernul nu supraestimează creșterea economică, creșterea economică este preluată din datele prezentate de către Comisia Națională de Prognoză. (…)Noi nu știm în momentul actual care va fi creșterea economică și puneți la îndoială o cifră pe care Comisia de prognoză o susține. Vom vedea pe cifre la 6 luni și actualul Guvern cum va estima și cum va prognoza. Să nu ne antepronunțăm și să creăm un scenariu care astăzi nu există. Este o creștere prognozată de 5,2%, eu aș fi bucuros să fie mai mult de 5,2%. Și nu este singurul caz în care inclusiv instituții internaționale nu au estimat corect creșterea economică a României în ultimii ani. România a avut în ultimii ani o creștere economică de referință și vorbim de ultimii 4-5 ani”, a mai spus Leonardo Badea.
Membrii Comisiilor de buget-finanțe au analizat rectificările bugetare din 2016, date de Guvernul Cioloș, termenul de depunere a raportului fiind data de 15 februarie. Astfel, au fost audiați în comisii: Doru Petru Dudaș — vicepreședinte ANAF, Camelia Izvoran — secretar general adjunct la Ministerul Fondurilor Europene, Cătălin Gheran — director general Autoritatea de Management Programe, Infrastructură Mare în MFE, Claudia Coman — Direcția coordonare și sistem din MFE, Sirma Caraman — secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Daniela Pescaru — secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Ion Ghizdeanu — președintele Comisiei Naționale de Prognoză, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii.
La audieri au fost invitați și fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru de Finanțe Anca Dragu și fostul vicepremier Vasile Dîncu, dar aceștia nu s-au prezentat, ci au trimis materiale în care și-au prezentat punctul de vedere față de cele două rectificări de buget de anul trecut.
În replică, Dacian Cioloș şi fostul ministru de Finanţe Anca Dragu au transmis, într-un comunicat de presă, că raportul final continuă să facă numeroase confuzii, potrivit Mediafax.
„Exprimăm încă o dată aprecierea noastră pentru activitatea Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci din Parlamentul României şi considerăm legitim demersul parlamentar de verificare a activităţii Guvernului României. Însă, analizând conţinutul şi concluziile cuprinse în Raportul final, considerăm ca acesta nu reflectă în totalitate obiectivul declarat iniţial de clarificare a unor aspecte tehnice legate de execuţia bugetară. Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăţia guvernului în 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente şi proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern şi care se regăsesc în practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fără să se evidenţieze că ele nu sunt specifice guvernului din 2016, ci sunt practici consacrate în timp şi nu ţin de deciziile politice ale activităţii guvernului în 2016”, au arătat Dacian Cioloş şi fostul ministru de Finanţe Anca Dragu într-un comunicat de presă.
În opinia acestora, raportul final al aleşilor „continuă să facă numeroase confuzii (voite sau nu)” între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, între venituri bugetare, venituri fiscale şi nefiscale. Ei au explicat că la rectificarile bugetare se iau în calcul în principal veniturile fiscale, nu şi celelalte venituri asupra cărora guvernul are un control mai redus, fiind bazate pe estimările formulate de diverse categorii de ordonatori de credite, inclusiv instituţii auto-finanţate.
„În continuare, se ignoră creşterea economică realizată în primul semestru al anului 2016 de 5,2%, care s-a situat peste prognoza iniţială de 4,1% şi s-a reflectat în venituri fiscale superioare estimării iniţiale. Prima rectificare a legii bugetului de stat a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 4,6 mld lei, având în vedere depăşirea programului de încasări pentru primele şase luni ale anului cu 2,9 mld lei concomitent cu evoluţia pozitivă a principalilor indicatorilor macroeconomici. Cea de-a doua rectificare bugetară, similar cu practica anilor precedenţi, a redistribuit sume rămase neutilizate de către anumiţi ordonatori de credite, suplimentând bugetele altor ordonatori. Ordonanţa de urgenţa privind a doua rectificare bugetară, OUG 86/2016, a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 0,29 mld lei şi a avut în vedere situaţia operativă pozitivă a încasărilor din primele zece luni ale anului care indicau o depăşire a încasărilor programate”, au subliniat cei doi.
Cioloşi şi Dragu au mai argumentat că datele publice privind execuţia bugetară din 2016 arată că veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei, cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, iar deficitul bugetar la finalul anului a fost de 2,41%, sub ţinţa anuală stabilită de 2,8% din PIB, ceea ce arată că şi cheltuielile au fost ţinute sub control.
„Acest lucru ni se pare semnificativ, întrucât pentru contribuabili cel mai important lucru la sfârşitul execuţiei bugetare este, dincolo de calitatea execuţiei bugetare, să nu se cheltuie mai mult decât a fost prognozat. În concluziile aceluiaşi Raport, se insistă însă pe nerealizarea veniturilor estimate din fonduri europene, fără a se ţine cont de natura nefiscală a acestor venituri care se pot realiza doar în măsura în care se fac şi cheltuielile care ulterior sunt decontate de Comisia Europeană. Totodată, membrii Comisiilor de specialitate ar fi trebuit să remarce că în ultimii ani au fost aproape sistematic diferenţe între veniturile estimate şi cele realizate din fonduri europene şi că aceasta nu a fost o problemă specifică sau generată de Guvernul condus de Dacian Cioloş, ci pare mai degrabă o chestiune de procedură bugetară care nu poate fi imputată guvernului in 2016”, au concluzionat foştii guvernanţi, adăugând că cei din Comisiile reunite ar fi trebuit să remarce situaţia de blocaj din anii anteriori în ceea ce priveşte pregătirea programelor cu finanţare europeană şi accelerarea încasărilor de la Comisia Europeană în ultima parte a anului.
„În final însă, trebuie remarcat că Raportul celor două Comisii de buget, finanţe şi bănci nu a identificat nicio ‘gaură’ în bugetul României din 2016, aşa cum cu surprinzătoare superficialitate s-a afirmat public la începutul anchetei, şi nu a constatat dispariţia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau că s-ar fi făcut presiuni asupra funcţionarilor pentru aprobarea rectificărilor bugetare din 2016, cum în mod fals s-au făcut astfel de declaraţii atunci când a fost solicitată această anchetă”, au conchis cei doi.
