Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat o scădere a producţiei industriale care intră în conflict cu datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
Producţia industrială a crescut anul trecut cu doar 1,7%, a anunţat recent INS. Este unul dintre cele mai slabe ritmuri de creştere de după criză, arată ZF. Indicatorul e în contradicţie cu datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
În prognoza de toamnă de anul trecut, ca şi în cea de la începutul acestui an, CNP dădea un avans al industriei de 2,4%.
Creşterea fusese reeavaluată de la 4%, cât dăduse Prognoza în primăvara anului trecut. CNP a modificat şi prognoza creşterii economice de anul acesta de la 4,3% (în varianta din toamna lui 2016), la 5,2% (prognoza de iarnă, dată cu trei zile înainte ca proiectul de buget să ajungă pe masa Executivului).
CNP miza pe un avans puternic al industriei (prognoza toamna 2016 – 5,3%, cea de iarnă, de acum, 6%). Cum se explică aceste nepotriviri?
Formula de calcul
Întrebarea ce se poate pune e: CNP a făcut mai multe încercări, până a ajuns la cifra corectă, care să dea 5,2% creştere economică, cât avea nevoie în proiectul de buget coaliţia PSD – ALDE?
Analistul economic Constantin Rudniţchi arată că, atunci când se face o prognoză, “e mai complicat decât atât”, “se foloseşte un model econometric”. Rudniţchi a spus „României libere“ că “se introduc în calcul mai mulţi parametri referitor la ce a fost în ultimii ani, ca indicele inflaţiei din ultimii ani, de exemplu, din care rezultă o anumită cifră finală”.
Părerea analistului e completată cu cea a universitarului Ion Radu Zilişteanu, care crede că “ei au mizat pe altă structură de creştere a PIB, în care nu consumul era două treimi, ci numai o treime”.
Zilişteanu a explicat RL că, asemeni cum e la calculul inflaţiei, “în formula aceasta de calcul sunt mai multe (n.n.: date de intrare). Se comunică, făcând analogia, două inflaţii: cea simplă, decembrie la decembrie, dar şi aşa-numitul indice al preţurilor de consum, folosit de Eurostat. Acesta înseamnă media ultimelor 12 luni la numărător, supra media precedentelor 12 luni la numitor”.
„Cum s-a calculat? Doi ori doi egal trei!“
“De ce trebuie să vă spun cum s-a calculat? Doi ori doi egal trei! Pe bază de modele, luând în considerare evoluţiile multianuale, în contextul internaţional şi contextul intern. Inclusiv programul de guvernare şi măsurile pentru dezvoltarea producţiei industriale”, a spus RL Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.
Analiştii economici “habar n-au, sunt «foarte buni»”, a comentat şeful Prognozei, amintind că “Goldmann Sachs a dat creştere economică de 5%, bazată pe industrie”.
De asemenea, prognoza Comisiei Europene “spune că se vor realiza 815 miliarde de lei la anul (n.n.: adică anul acesta). Noi am dat 810, cu o abatere de sub 1% la valoarea PIB. Până în acest moment, toate prognozele CNP au fost pesimiste. Ce va fi în viitor – vorbim la anul”.
„Aranjamente din pix“
Ritmul de creştere e mai scăzut decât în anul 2015, şi la totalul industriei, şi la cea prelucrătoare, explică şi consultantul în management Valentin Ionescu.
“Nu se corelează cu ce a dat Prognoza. CNP a forţat nota foarte mult. A făcut-o astfel încât să se ajungă la ţinta de creştere economică de 5,2%. Acestea sunt aranjamente din pix”, a opinat Ionescu pentru RL.
“Au făcut, la industrie, un salt de la 2,3%, în 2016, la 5,9%, în 2017, în varianta de iarnă – peste dublu. Nu e verosimil. Ar însemna o creştere semnificativă a exporturilor. În varianta din toamnă, dădeau o creştere de 5,2%”, a amintit expertul.
“Toţi anii anteriori arată că creşterea producţiei industriale a fost determinată de cerere externă, nu internă. Acesta e un indicator de volum. Înseamnă că produci mai mult, ai industrie extractivă, prelucrătoare, distribuţie de apă, prelucrarea deşeurilor”, a explicat Valentin Ionescu.
5,2% creştere economică – cifra care trebuia să se “închidă” pe exerciţiul bugetar 2016 şi care ar fi dus la exagerările Comisiei Naţionale de Prognoză.
“Prognoza a revizuit creşterea economică la 5,2% cu două-trei zile înainte de a intra proiectul de buget în discuţia Executivului”, a atras atenţia analistul economic Constantin Rudniţchi.
“Până atunci, chiar şi CNP dădea estimări mai mici. Ca să nu mai vorbesc că toate instituţiile, de la Banca Mondială la unele bănci din România, dădeau prognoze de creştere mai mică decât cea a Guvernului”, a subliniat Rudniţchi.
O prognoză mult prea optimistă
“Prognoza s-ar fi bazat pe efectele pe care le-ar aduce programul de guvernare: creşteri de salarii şi pensii, scădere de TVA etc. Opinia e valabilă, dar e şi ea necredibilă: pică exact pe cifra Guvernului. Dă de gândit. E singura prognoză atât de optimistă”, explică analistul economic, adăugând că chiar şi Comisia Europeană, în raportul dat publicităţii ieri, “dă o creştere de numai 4,4%”.
Structura creşterii PIB în 2016 s-a bazat în proporţie de două treimi pe consum, detaliază analistul economic Ion Radu Zilişteanu.
“Nu a făcut loc unei creşteri economice sănătoase, sustenabile. Astfel de cifre, precum cele date de INS, nu mă surprind”, explică Zilişteanu, care e profesor universitar la ASE. El aminteşte că Guvernul Grindeanu şi-a fundamentat bugetul pe o creştere economică de 5,2%.
“Nu se corelează cu ce a dat Prognoza. CNP a forţat nota foarte mult. Au făcut-o în aşa fel, încât să se ajungă la ţinta de creştere economică de 5,2%. Acestea sunt aranjamente din pix.“ – Valentin Ionescu, expert în management
“Aceasta e iluzorie, o cifră pe care au pus-o ca să iasă socotelile cu deficitul bugetar ş.a.m.d.. Să li se «închidă». Atât şi nimic mai mult, nu se bazează pe nimic. Pretind că se bazează pe Prognoză, care a avut foarte multe derapaje în ultimii ani”, a atras atenţia Ion Radu Zilişteanu.
Dar lucrurile sunt mai complicate. “Comisia Europeană a dat 4,4% creştere economică şi 3,6% deficit bugetar. Lucrurile stau chiar mai rău. În joc sunt şi creditele de angajament. La deficitul prognozat, de 3,6%, ce înseamnă deja depăşirea ţintei din Tratatul de la Maastricht, o să intre, ca moştenire pe anii viitori, şi creditele de angajament pe care le face acum Guvernul. Adică, vom avea câţiva ani cu mari probleme cu deficitul bugetar”, spune Zilişteanu.
Deficitul bugetar excesiv, peste cel maxim, de 3%, duce la o procedură de infringement.
