Articolul referitor la detaşare din Legea care reglementează statutul judecătorilor şi procurorilor este neconstituţional pentru că poate conduce la imprevizibilitatea textului de lege, iar cariera magistraţilor poate fi decisă în mod arbitrar, conform motivării Curţii Constituţionale (CCR), scrie Mediafax.
Curtea arată în motivarea deciziei de declarare neconstituţională a articolului 58 din Legea nr.303/2004 că detaşarea magistraţilor constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi reprezintă, astfel, o modificare a raportului de muncă al acestora. Astfel, acest lucru trebuie să se facă cu acordul judecătorului sau procurorului.
„În mod simetric, încetarea detaşării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă trebuie să aibă loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituţiei la care este detaşat”, precizează judecătorii constituţionali.
Conform sursei citate, lipsa unui text expres în cuprinsul articolului 58, care să prevadă condiţiile încetării detaşării anterior duratei pentru care s-a dispus, „conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat” şi, astfel, la încălcarea Constituţiei.
„De la caz la caz, în mod arbitrar, se poate decide cu privire la cariera magistratului, şi anume la încetarea detaşării judecătorului sau procurorului anterior duratei pentru care s-a dispus, în unele cazuri pe baza cererii judecătorului sau procurorului, iar în alte cazuri, fără a exista o astfel de cerere”, subliniază Curtea.
În consecinţă, „Dispoziţiile din legile […] în vigoare, […] constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Aşadar, Curtea constată că legea obligă legiuitorul să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei în 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii.
Curtea a fost sesizată în acest caz de instanţa supremă care avea pe rol un proces ce o viza pe fosta membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Oana Andrea Schmidt – Hăineală. Aceasta din urmă a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) o hotărâre a Plenului CSM.
Mai exact, este vorba despre o decizie din 21 martie, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus încetarea detaşării lui Hăineală în cadrul Ministerului Justiţiei.
