Promovarea unor candidaţi ardeleni şi bănăţeni este determinată mai degrabă de relaţiile personale decât de susţinerea filialelor PSD din vestul ţării.
PSD a eşuat, de mai mult de două decenii, în tentativa de a atrage electoratul din Transilvania şi din Banat. În mod constant, acest electorat a votat cu partidele de dreapta, iar în momente – cheie, cum ar fi alegerile din 1996, 2004 sau 2009, voturile ardelenilor şi bănăţenilor au decis soarta alegerilor în defavoarea socialiştilor.
În momentul 2012, când tsunami-ul electoral reprezentat de USL a lovit România, PSD părea că a reuşit să spargă gheaţa în vestul României. Însă despărţirea de PNL, care va merge pe liste separate la alegerile europene, arată că PSD rămâne doar al treilea partid în Transilvania şi în Banat, din perspectiva poziţiilor politice deţinute, după PNL şi PDL. În general, judeţele ardeleneşti în care a reuşit să se impună PSD sunt judeţe mici, ale căror capitale sunt sub 100.000 de locuitori, precum Bistriţa-Năsăud. Iar slăbiciunea politică a PSD şi degringolada PDL au permis unor formaţiuni mici, precum PC, să îşi impună oameni în câteva posturi – cheie, cum ar fi cel de preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, cel de prefect de Alba sau cel de primar al Devei.
Motivul pentru care PSD nu a reuşit să se impună în judeţele din Transilvania ţine şi de faptul că, la nivel central, această formaţiune este dominată de personaje politice din sudul şi din estul ţării, în timp ce lideri ardeleni, precum fostul negociator-şef cu Uniunea Europeană şi fst ministru al Afacerilor Europene, Vasile Puşcaş, sunt lăsaţi în afara calculelor politice.
În schimb, PDL a mizat pe lideri ardeleni precum bihoreanul Vasile Blaga ori clujeanul Emil Boc, iar PNL l-a propulsat pe sibianul Klaus Iohannis în postura de prim-vicepreşedinte. În aceste condiţii, PSD încearcă să includă pe lista candidaţilor la alegerile europarlamentare câţiva candidaţi din Transilvania, pentru a atrage sprijin local pentru lista social-democraţilor. Sau, cel puţin, aşa încearcă să îşi prezinte strategia electorală social-democraţii ardeleni. Însă, în realitate, poziţiile pe lista candidaţilor sunt mai degrabă rezultante jocurilor de putere din interiorul PSD.
Greii din PSD trimişi la Bruxelles
Cel mai probabil, lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare va fi deschisă de câteva nume grele. Este vorba de ministrul Mediului, Rovana Plumb, care va fi, probabil, candidatul PSD pentru psotul de comisar european, dacă va reuşi să îşi adjudece portofoliul Mediului. Un alt nume important va fi cel al fostului ministru de Externe şi ex-preşedinte al Senatului, Micea Geoană. Din Transilvania şi Banat, singura localnică inclusă între primii candidaţi va fi soţia premierului Victor Ponta, Daciana Ponta, care reprezintă Timişoara. Însă Daciana Ponta nu este propulsată de rezultatele peste aşteptări obţinute de PSD în judeţul Timiş, ci de susţinerea oferită de soţul ei, precum şi de tatăl său, fostul ministru al Agriculturii, senatorul Ilie Sârbu.
Ardelenii, în linia a doua
Dincolo de primele locuri de pe lista candidaţilor care, practic, asigură alegerea în Parlamentul European, se află şi câţiva candidaţi ardeleni, aflaţi în evidentă minoritate. Dintre ei, cel mai cunoscut este actualul europarlamentar din Satu Mare, Ioan Mircea Paşcu. Fost ministru al Apărării, el este unul dintre ultimii reprezentanţi ai grupării promovate de Ion Iliescu, în primii ani de după Revoluţie.
Ioan Mircea Paşcu îşi datorează locul pe listă nu susţinerii oferite de filiala judeţeană din Satu Mare, ci faptului că grupul lui Ion Iliescu încă mai are puterea să îşi impună un reprezentant pe un loc relativ bun.
Un alt ardelean care ar putea intra pe un loc eligibil este clujeanul Dan Luca. Însă nici el nu îşi datorează ascensiunea susţinerii filialei clujene, care preferă să o sprijine pe actualul europarlamentar Corina Creţu, ci relaţiilor personale cu unii dintre liderii locali ai PSD care îi depăşesc în forţă pe baronii locali de genul lui Marian Oprişan sau Radu Mazăre.
Este vorba de fostul ministru de Interne, Ioan Rus, ori de liderul filialei PSD Prahova, Mircea Cosma, unul dintre prietenii mogulului Sebastian Ghiţă, patronul România TV şi deputat PSD. Însă cel mai important atu din mâneca lui Dan Luca este amiciţia cu Hannes Swoboda, politicianul austriac care a devenit unul dintre liderii Partidului Socialist European. Dan Luca trăieşte de 14 ani la Bruxelles, unde a fondat PSD Belgia, prima filială din străinătate a socialiştilor români. Iar în calitate de preşedinte al PSD Belgia el a dezvoltat o serie de relaţii personale cu liderii socialiştilor europeni. În prezent, Dan Luca este primul supleant de pe lista cu care PSD a candidat la alegerile europene din 2009 şi a ratat la mustaţă intrarea în legislativul Uniunii Europene.
”Susţinerea lui Hannes Swoboda poate fi elementul cheie pentru clujeanul Dan Luca. Hannes Swoboda a prefaţat una dintre cărţile lui Luca şi îl va sprijini pe acesta să avanseze în ierarhia locurilor de pe lista finală a candidaţilor PSD, cu atât mai mult cu cât unii dintre actualii europarlamentari socialişti din România au făcut figuraţie. Măcar Dan Luca vorbeşte mai multe limbi străine, este bine conectat cu socialiştii europeni şi este mai cunoscut în Bruxelles decât unii dintre europarlamentarii PSD. De aceea, este posibil ca el să primească un loc eligibil”, spune analistul Ana Luca.
Cu toate acestea, susţinerea lui Swboda nu îi garantează ascensiunea lui Dan Luca, pentru că PSD va ceda cel puţin dintre două dintre locurile eligibile aliaţilor din UNPR şi din PC. În cazul său, rămâne de văzut dacă sprijinul lui Hannes Swoboda ori Martin Schultz va conta mai mult decât influenţa lui Gabriel Oprea ori Dan Voiculescu.
