Noile coduri penale erau strict necesare, fiind mai bine ancorate și mai apropiate de realitățile lumii în care trăim decât cele vechi, a declarat sâmbătă procurorul general al României, Augustin Lazăr, potrivit Mediafax. El a participat la conferința cu tema “Noile coduri – între tradiție și modernism, pe tărâmul principiilor fundamentale – controverse în aplicațiile practice", la Alba Iulia. Procurorul General al României a mai spus că nu multe state ar fi avut curajul să introducă patru coduri în același timp.
"Iată că, astăzi, specialiști care au profil divers, respectiv apărători, avocați care lucrează în penal, magistrați, care, de asemenea, își desfășoară activitatea în domeniul penal, se întâlnesc pentru un seminar pe o tematică foarte generoasă: ce ne aduc noile coduri, ce noutăți ne aduc noile coduri penal și de procedură penală și care sunt tendințele între tradiție și modernism în acest domeniu. Sigur că această problematică este foarte variată și discutată destul de în contradictoriu. Mulți colegi de-ai noștri, atât magistrați, cât și avocați, critică faptul că noile coduri au adus niște elemente de noutate, de discontinuitate în raport cu vechea doctrină juridică, au adus, de asemenea, elemente noi care au fost declarate parțial sau total neconstituționale de către Curtea Constituțională, făcând necesară o actualizare a textelor legale în urma intervenției Curții Constituționale. Mai întâi, aș dori să precizez că noile coduri erau strict necesare, fiindcă lumea în care trăim este una foarte dinamică, noile coduri sunt mult mai apropiate de realitățile lumii în care trăim decât cele vechi", a afirmat Augustin Lazăr.
Procurorul general a menționat că mulți magistrați și avocați sunt nedumeriți de ce numeroase dintre textele noilor coduri au fost declarate neconstituționale sau ridică diverse probleme de interpretare juridică, unele care au necesitat intervenția Înaltei Curți.
"Ei bine, este clar că este o problematică destul de serioasă, care va fi lămurită în timp. Multe probleme au fost deja lămurite și doctrina, așa cum se dezvoltă ea, în domeniul dreptului penal și dreptului procesual penal e tot mai apropiată de problemele practice care se întâlnesc în activitatea noastră. Este important să observăm că noile studii, articole în domeniu fac trimitere tot mai mult la deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, folosesc argumente din cuprinsul acestor decizii. De asemenea, fac trimiteri la literatura europeană în domeniu, îndeosebi la literatura franceză, italiană, anglo-saxonă. Sunt elemente de noutate pe care trebuie să le observăm și să le apreciem", a explicat Lazăr.
Procurorul general a precizat că în noile coduri au fost incriminate noi fapte și au intervenit elemente de noutate precum judecătorul de drepturi și libertăți ca instituție sau judecătorul de cameră preliminară.
"Ar mai fi de remarcat că instituții cum erau actele premergătoare în vechiul cod de procedură penală nu se mai regăsesc în actualul cod, fiindcă ele nu asigurau respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi, spre exemplu, dreptul la apărare, în contextul în care actele premergătoare erau efectuate înainte de începerea urmăririi penale, ceea ce nu ar fi de imaginat în prezent. De asemenea, prezentarea materialului de urmărire penală este o instituție veche, care nu-și mai avea rostul în noul cod de procedură penală, în condițiile în care apărătorul inculpatului are dreptul de a fi prezent la efectuarea actelor de urmărire penală, poate lua cunoștință și act cu act poate formula apărările inculpatului", a adăugat Augustin Lazăr.
Procurorul general a declarat și că nu există foarte multe state în Europa care să fi avut curajul să introducă în sistemul lor juridic patru coduri dintr-o dată şi să se descurce cu ele, potrivit Mediafax.
”Nu există foarte multe state care să fi avut curajul să introducă în sistemul lor juridic patru coduri dintr-o dată şi să se descurce cu ele şi la nişte standarde europene: să avem judecătorul de drepturi şi libertăţi în materie procesual penală, să avem judecătorul de cameră preliminară, să renunţăm la nişte instituţii cum au fost cel despre care foarte bine ne aducem aminte şi ne vine să zâmbim, despre actele premergătoare, nici măcar nu ne-am imagina acum cum să se facă acte în afara cadrului procesual penal şi cum s-ar respecta drepturile fundamentale – dreptul la apărare şi altele – în afara cadrului procesual penal. Iată cum, nişte instituţii care nu mai sunt de actualitate au fost eliminate. Sau prezentarea materialului de urmărire penală, prezentarea obligatorie. Bun, ca instituţie, nu mai este necesară, dar obiceiul, tradiţia, conduita procesuală, conduita investigativă de a chema omul şi de a-i pune în vedere probele. Mă gândesc că este o chestiune de bun simţ la sfârşitul urmăririi penale şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale celui în cauză şi pentru convingerea noastră intimă ca magistraţi care am vrea să sesizăm instanţa cu o cauză în care trebuie să avem convingerea că lucrurile sunt aşa cum le prezentăm noi şi nu altfel şi cum ne putem da seama altfel decât punându-i în faţă omului în faţă probele şi întrebându-l despre ele”, a afirmat procurorul general.
Lazăr a vorbit despre noile coduri juridice afirmând că sunt mulţi magistraţi şi avocaţi care le critică, deşi ar trebui să observe ”părţile pozitive, părţile care evidenţiază modernitatea acestor coduri”, potrivit News.ro.
”Mulţi colegi avocaţi, magistraţi, indiferent în ce poziţie procesuală îşi desfăşoară activitatea, critică noile coduri fiindcă este mult mai uşor să critici decât să observi părţile pozitive, părţile care evidenţiază modernitatea acestor coduri şi, sigur, când lucrezi ţi-ai dori să ai nişte legi făcute în aşa fel încât să nu-ţi ridice nicio problemă, nici măcar de constituţionalitate, cum se mai întâmplă. Ne-am dori să avem nişte coduri ideale, dar noi ce observăm în Europa? Nu există foarte multe state care să fi avut curajul să introducă în sistemul lor juridic patru coduri dintr-o dată şi să se descurce cu ele şi la nişte standarde europene: să avem judecătorul de drepturi şi libertăţi în materie procesual penală, să avem judecătorul de cameră preliminară, să renunţăm la nişte instituţii cum au fost cea, despre care foarte bine ne aducem aminte şi ne vine să zâmbim, despre actele premergătoare. Nici măcar nu ne-am imagina acum cum să se facă acte în afara cadrului procesual penal şi cum s-ar respecta drepturile fundamentale, dreptul la apărare şi altele, în afara cadrului procesual penal”, a spus mai spus procurorul general.
