19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSportCum ar trebui să reacționeze autoritățile române în criza refugiaților | ANALIZĂ

Cum ar trebui să reacționeze autoritățile române în criza refugiaților | ANALIZĂ

Migrația ilegală a început să devină o problemă și pentru România. Politicienii de la București pledează pentru întărirea controalelor la frontieră, colaborarea cu țările vecine dar susțin că problema de fond poate fi rezolvată doar de marile puteri.

Numărul migranților ilegali din România s-a mărit considerabil în ultima perioadă. Politiștii au depistat numai în luna august peste 180 de străini intrați ilegal. Numărul lor s-a dublat față de iulie, când 86 de străini au fost prinși în ilegalitate.

În paralel, Poliția de Frontieră anunță intensificarea acțiunilor în punctele nevralgice: Marea Neagră, dar și granițele cu Serbia și Bulgaria. Care este explicația acestui fenomen, este țara noastră pregătită pentru acesta și ce pot face autoritățile, sunt întrebările la care încearcă să răspundă oameni care au avut sau au răspunderi pe zona de politică externă.

Fostul premier Sorin Grindeanu atrage atenția asupra situației de la granița de Vest. ”Eu pot să vă spun că văd foarte bine lucrurile care se întâmplă în Timiș, unde numărul migranților ilegali a crescut semnificativ. Aici, în partea de vest dialogul cu autoritățile sârbe care a funcționat anii trecuți este esențial și ar trebui realuat. Eu aș îndemna la dialog cu autoritățile sârbe, constant și deschis, mai ales că în trecut au arătat că au deschidere față de România”, a fost soluția lui Grindeanu. Fostul premier susține că, în perioada în care a fost la Palatul Victoria (ianuarie-iunie) nu a avut informații despre un posibil val de refugiați prin Marea Neagră. Grindeanu atrage atenția că țara noastră are o capacitate limitată de a găzdui migranți. ”Noi avem o cotă stabilită de imigranți pe care ne-am angajat ca stat că putem face față. Mai mult de atâta sunt sceptic”, a adăugat fostul premier.

Blocarea rutei balcanice

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu explică modul în care politica statelor vecine a influențat situația de la granițele României. ”Deocamdată, după părerea mea, se încearcă o testare a rutei mult mai complicată peste Marea Neagră decât Mediterană, în condiţiile în care coridorul balcanic a fost blocat. În Europa Centrală şi de Est statele care au avut migranţi au devenit din ce în ce mai reticente în a primi astfel de persoane. Este un mesaj care, sunt convins, a fost înţeles şi în taberele de refugiaţi din Turcia. În al treilea rând, este vorba de relaţia cu Turcia, care, din punct de vedere politic, s-a răcit substanţial în ceea ce priveşte o serie de capitale europene”, crede Cristian Diaconescu.
Deși nu estimează ca numărul de refugiați să fie unul comparabil cu anii trecutți, Diaconescu este convins că situația este ”destul de complicată”. ”Se pare că foarte multe dezvoltări în ceea ce priveşte refugiaţii ajunşi în Grecia şi în Italia, chiar în ultima perioadă, nu există. Practic, în Grecia, din 66.000 de persoane, doar 6% au putut să fie procesaţi în legătură cu cererile de azil, de acordarea statutului de refugiaţi”, a explicat Diaconescu.

El a adăugat, însă, că este problematică traversarea Mării Negre, în contextul faptului că vine iarna şi nu vor fi mulţi migranţi care ”se vor aventura pe acest coridor”. Diaconescu este rezervat cânt vine vorba de capacitatea României de a face față valului de refugiați. ”Este foarte dificil de spus. Pe de o parte, se are în vedere aspectul tehnic, capacităţile de cazare şi de procesare a celor care ajung, pe de altă parte este şi o chestiune culturală care trebuie avută în vedere. Situaţia refugiaţilor comportă două chestiuni fundamentale. Pe de o parte, dimensiunea umanitară şi pe de altă parte dimensiunea securitară”, a comentat fostul ministru de Externe.

”În condiţiile în care Statul islamic pierde teren considerabil în Siria şi în Irak, intenţiile ca luptătorii Statului islamic să se alăture refugiaţilor sunt absolut clare. Din acest punct de vedere, controlul la frontieră şi modul în care sunt verificate aceste persoane devine esenţial. După aceea intervine componenta administrativă: ce se face cu aceşti oameni, mai ales că mulţi dintre ei doresc să meargă spre Europa de Vest. Evident că în acest moment există o cooperare minimă spre absentă total în statele vecine spre vest privind preluarea refugiaţilor”, a adăugat Diaconescu.


 

Stabilizarea situației din regiune

Fostul ministru de externe Titus Corlățean (PSD) consideră că era „predictibil” că numărul refugiaților ilegali în România va crește. ”Motivele care au provocat această criză nu au dispărut din zonele de unde provin refugiații. În plus, alte state care au fost ținta predilectă până recent au avut o atitudine tot mai restrictivă, ca să nu mai spun de gesturi precum ridicarea gardurilor”, explică fostul ministrul de Externe. În aceste condiții, România „a devenit un culoar de tranzit, destinația finală fiind Europa occidentală, în special Germania”. Corlățean crede că este nevoie de efortul conjugat al statelor europene. ”Nu este o chestiune care să poată fi gestionată de un singur stat. Câtă vreme marile puteri nu se pun de acord cu modul de gestionare a situației de criză situația va mai dura. Se impune un proces de stabilizare a situației din regiune, inclusiv cu o susținere economică”, a afirmat Corlățean, care este și membru al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului.

La rândul său, Attila Korodi (UDMR), membru al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților, a identificat printre cauze închiderea rutei prin Balcani. ”Ruta folosită poate fi o soluție temporară pentru cei care decid să vină în Europa. Trebuie dat un semnat ferm că România nu acceptă pe teritoriul său intrări ilegale, atât pentru cei care vin dinspre Marea Neagră, cât și pentru cei care vin dinspre Serbia”, susține Korodi. Fără a formula un verdict, Korodi s-a arătat sceptic față de capacitate României de a găzdui un număr mare de refugiați. ”Dacă ar fi un flux de migranți de nivelul celui de acum doi ani de zile acum doi ani nu cred că suntem pregătiți. Însă, Guvernul româniei trebuie să spună dacă suntem pregătiți”, a mai spus Korodi.

Pîrvulescu: Poate că a fost o testare

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că politicienii români trebuie să aibă în privinţa refugiaţilor un discurs european similar familiilor politice din care fac parte.

În opinia sa, atentatele teroriste nu sunt urmare a afluxului de refugiaţi.

” Atentatele teroriste nu sunt urmare a fluxului de refugiaţi, teroriştii sunt cei care i-au obligat pe aceşti oameni să părăsească locurile lor de baştină, casele lor, şi nu cei care vin încoace. În rest sunt frici pe care politicieni populişti, aşa cum se întâmplă şi în România, au încercat să le dezvolte, dar atentatele au fost produse de cetăţeni ai unor state occidentale, născuţi acolo, chiar dacă aveau origine magrebiană, şi nu din zonele de conflict din Orientul Mijlociu”, a arătat Pîrvulescu.

El susţine că ”nu există niciun pericol” pentru că numărul de refugiaţi şi focarele de conflict au scăzut. ” Noi discutăm în momentul de faţă de câteva nave care s-au apropiat de coastele române. Poate că a fost o testare, poate că autorităţile turce care închid ochii de multe ori la aceste situaţii încearcă să creeze o nouă presiune. Dar să privim lucrurile raţional, geografic. Diferenţa dintre România şi Grecia – Lesbos se află la 10 km de graniţa turcească, câtă vreme ţărmurile româneşti se află la 200 de km. Deci este o distanţă apreciabilă care nu poate fi străbătută în vase improvizate cum se întâmplă în cazul Greciei. În plus, în Marea Neagră nu există vase care să poată prelua, cum se întâmplă în Mediterana, refugiaţii care vin din Libia”, a adăugat Pîrvulescu.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Maestrul Victor Rebengiuc și actrița Mariana Mihuț au primit titlul de „ Cetățean de Onoare” al Ploieștiului

Actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc au primit, miercuri, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului...

Încercare disperată a avocaților lui Mario Iorgulescu de a-l scăpa de închisoare: „Suferă de leziuni cerebrale încă din copilărie”

Avocaţii lui Mario Iorgulescu încearcă să-l scape pe tânăr de condamnarea de 13 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor, susţinând că are...

Atentat Moscova: bilanțul atacului a ajuns la 143 de morți

Bilanţul atentatului comis în suburbia Moscovei săptămâna trecută a urcat miercuri la 143 de morţi, potrivit unui nou raport comunicat de autorităţile ruse, atacul...
Ultima oră
Pe aceeași temă