Analiză ”România liberă”. Doi ani de la tragedia din clubul ”Colectiv”. De la „corupția ucide“ la dosare „îngropate“ în Parlament

Explozia de furie de după incendiul din clubul „Colectiv“ a dus la instalarea unui guvern apolitic, dar și la promisiunea politicienilor că nu își vor mai proteja colegii acuzați de corupție. Acum, Parlamentul respinge cereri de urmărire penală pe bandă rulantă.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 31.10.2017 - 14:00

Explozia de furie de după incendiul din clubul „Colectiv“ a dus la instalarea unui guvern apolitic, dar și la promisiunea politicienilor că nu își vor mai proteja colegii acuzați de corupție. Acum, Parlamentul respinge cereri de urmărire penală pe bandă rulantă.

Pe 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta demisiona, sub presiunea străzii. Zeci de mii de bucureşteni au cerut dreptate pentru victimele de la „Colectiv“, cei mai contestați politicieni fiind, alături de Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea și primarul de atunci al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, cel care acordase autorizația pentru clubul incendiat. Însă manifestanții nu s-au limitat la acest palier, acuzând corupţia şi incompetenţa clasei politice în întregul ei. Sloganul „Corupţia ucide“ a sintetizat revolta faţă de situaţia tolerată sau încurajată de sistemul politic.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a profitat de situație, grăbindu-se să anunțe demisia lui Victor Ponta, pentru a-i bloca orice cale de retragere. Social-democrații, deși aveau cei mai mulți parlamentari, au cedat presiunii manifestanților și au acceptat propunerea președintelui Klaus Iohannis pentru un guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloș.

Speriați că vor fi măturați de manifestațiile de protest, politicienii au promis că schimbarea va viza și raportarea la corupție, nu doar înlocuirea unor demnitari uzați. Liviu Dragnea a promis că parlamentarii PSD vor vota toate cererile de ridicare a imunității unor senatori sau deputați. „Mie, personal, nu mi-e bine, îmi face rău fizic să decid eu, care nu sunt judecător (un judecător este pregătit mental, juridic şi profesional să împartă dreptatea, un parlamentar – nu), destinul unui om“, afirma Dragnea în noiembrie 2015.

Jocurile PSD

La început, promisiunea a fost respectată. Astfel, în decembrie 2015, Senatul a aprobat urmărirea penală în cazul lui Dan Șova, un apropiat al lui Victor Ponta. Dragnea a amenințat că parlamentarii care se vor opune justiției nu se vor mai regăsi pe liste la alegeri, iar votul a fost supervizat de liderul de grup, Mihai Fifor.

Același personaj a supervizat votul în luna februarie 2016, când Senatul a acceptat prima solicitare de urmărire penală pentru Gabriel Oprea. În schimb, după ce Oprea s-a întors alături de PSD,  în septembrie 2016, Liviu Dragnea a închis ochii atunci când senatorii PSD au pus umărul la salvarea fostului vicepremier, acuzat de omor din culpă în cazul poliţistului Bogdan Gigină. În cele din urmă, Oprea a demisionat din Senat, pe fondul unor manifestații de stradă împotriva păstrării imunității sale parlamentare.

Liviu Dragnea a închis ochii și atunci când a fost vorba de deputatul PSD Sebastian Ghiță, de al cărui sprijin mediatic avea nevoie. Pe 30 martie 2016, Ghiță a scăpat de arestare și reținere, iar Dragnea nu a părut surprins de decizia Camerei, comentând, sec, că deputații PSD „nu sunt roboți“. După ce i s-a terminat mandatul, rămas fără imunitate parlamentară, Ghiță a fugit din România. În cazul lui Titus Corlățean (PSD), acuzat de abuz în serviciu în dosarul votului din diaspora, Senatul a respins urmărirea penală pe 21 iunie 2016.

La numai un an după „Colectiv“, PSD a câștigat detașat alegerile parlamentare, pe fondul unei campanii în care a lansat o serie de promisiuni generoase. De cealaltă parte a baricadei, premierul Dacian Cioloș nu și-a coordonat strategia cu PNL și USR, partidele care l-au susținut, facilitând victoria PSD.

După rezultatul alegerilor parlamentare, sloganul „Corupţia ucide“ a cunoscut un reviriment în februarie 2017, odată cu protestele împotriva OUG 13 privind modificarea Codului Penal. Odată victorioși în alegeri și scutiți, cel puțin deocamdată, de noi manifestații de stradă, social-democrații au revenit la vechile obiceiuri. În actuala legislatură, Parlamentul dominat de PSD și ALDE a respins toate cererile de urmărire penală care i-au vizat pe Eugen Bejinariu (PSD), Rovana Plumb (PSD) și Viorel Ilie (ALDE).

Dragnea, mai important decât 64 de morți

Unii dintre protagoniștii scandalului au ieșit din prim-planul vieții publice, însă niciunul nu a răspuns penal. De remarcat că, în unele cazuri, motivul pentru care cariera lor politică a intrat în impas nu este legat de răspunderea în cazul „Colectiv“, ci de relația cu Liviu Dragnea.

Victor Ponta, pe post de opozant
Implicat în două dosare penale și considerat răspunzător moral pentru scandalul „Colectiv“, Victor Ponta a fost exclus din PSD din cu totul alt motiv: pentru că l-a sprijinit pe fostul premier Sorin Grindeanu, pe care Dragnea îl dorea debarcat. Ponta are acum propriul partid, Pro România, alături de Daniel Constantin.

Gabriel Oprea s-a retras din politică
Fostul arbitru al majorității, Gabriel Oprea, este pus sub urmărire penală atât pentru obținerea de foloase necuvenite, cât și pentru omor din culpă. Dragnea l-a abandonat în momentul în care a racolat mai mulți parlamentari UNPR și nu a mai avut nevoie de Oprea.

Piedone, proces cu amânări
Scandalul părea să-l fi scos din circuit și pe Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4, unde se afla clubul Colectiv, care funcționa în baza unor aprobări obținute fără respectarea legii. Procurorii DNA au deschis o anchetă în care fostul edil a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, iar următorul termen este pe 20 noiembrie, după mai multe amânări.

Nicolae Bănicioiu, eternul iertat
Ministru al Sănătății în acel moment era Nicolae Bănicioiu, acuzat că a refuzat să apeleze la sprijin din străinătate. Acum, Bănicioiu este deputat PSD, fiind amenințat cu excluderea după ce nu a votat moțiunea împotriva lui Grindeanu. A fost iertat, pentru că Dragnea are nevoie de voturi pentru majoritate.

Raed Arafat, supraviețuitor
Raed Arafat este și acum șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, deși în noiembrie 2015 a refuzat intervenția ambulanțelor private. A fost la un pas de demitere după un conflict cu Liviu Dragnea, pe tema achiziționării de ambulanțe.

Marius Dunca, ministru în era Dragnea
Premierul Victor Ponta l-a demis la data de 3 noiembrie 2015 pe șeful ANPC, Marius Dunca. Motivul: subordonații acestuia se deplasaseră la clubul Colectiv din București cu doar o zi înainte de tragedie, dar nu au putut face verificări. Acum, Marius Dunca este ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Tudose, după ce a ocupat același post în Guvernul Grindeanu.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...