UPDATE 16.30: În cadrul întrevederii dintre ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, și ministrul Justiției, Tudorel Toader, „a fost evidențiată colaborarea româno-britanică în domeniul Justiției, inclusiv în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie civilă și penală”, într-un comunicat comun al Ministerului Justiției și Ambasadei Marii Britanii.
„Întrevederea de astăzi a constituit un bun prilej pentru consolidarea relațiilor de cooperare între cele două state și reafirmarea sprijinului reciproc”, precizează sursa citată.
Astfel, ministrul Justiției a vorbit despre propunerile de modificare a Legilor Justiției. În acest context, Paul Brummell a afirmat că este responsabilitatea României să decidă cu privire la legislația proprie, în conformitate cu Constituția si cu procedurile parlamentare.
În plus, ambasadorul britanic și-a exprimat speranța că modificările aduse sistemului de justiție vor promova independența și eficiența operatională ale instituțiilor judiciare și ale statului de drept și că acestea se vor realiza printr-o o consultare largă cu toate parțile relevante. În replică, Tudorel Toader a subliniat că un proces consultativ extins este în derulare.
11.15: Ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell a declarat că i-a transmis ministrului Toader că Guvernul britanic dorește o colaborare juridică cu România, după Brexit, subliniind că activitatea DNA a fost intens lăudată în statul insular.
"Avem o colaborare foarte strânsă la toate nivelurile. Am mai subliniat că după Brexit, ne dorim o colaborare juridică foarte strânsă.
România trebuie să aleagă, bineînțeles, ce sistem de justiție este potrivit conform Constituției. Noi am declarat că apreciem foarte mult ce s-a făcut anul trecut în întărirea statului de drept, am apreciat activitatea DNA, iar orice modificare pe Justiție ar trebui să se facă cu toate părțile interesate pentru a se întări sistemul de drept în România și lupta împotriva corupției.
Domnul ministru a explicat scopul modificărilor. Vrem ca aceste modificări să aibă ca scop lupta împotriva corupției. Domnul ministru a explicat că este în curs o examinare a proiectului cu toate părțile implicate", a declarat Paul Brummell.
Ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, a ajuns, miercuri, la sediul Ministerului Justiției, unde se va întâlni cu Tudorel Toader. Cel mai probabil, cei doi vor discuta despre proiectul propus de ministrul de resort pentru modificarea Legilor Justiției. Vizita lui Paul Brummell la Ministerul Justiției nu fusese anunțată anterior.
Ambasada Marii Britanii și-a exprimat, în urmă cu o săptămână, speranța că modificările în domeniul Justiției vor avea „rolul de a sprijini și dezvolta progresul important realizat de România, în ultimii ani, în lupta împotriva corupției”.
„Este responsabilitatea României să decidă cu privire la legislația proprie, în conformitate cu Constituția și cu procedurile parlamentare”, potrivit unui punct de vedere al misiunii diplomatice.
Misiunea diplomatică a făcut referire la independența și eficiența instituțiilor judiciare române și la recomandările Mecanismului de Cooperare și Verificare.
„Sperăm că orice modificare adusă sistemului de Justiție are rolul de a promova independența și eficiența operațională ale instituțiilor judiciare și ale statului de drept, luând în considerare recomandările Mecanismului de Cooperare și Verificare al UE. Sperăm, de asemenea, că astfel de amendamente vor include o consultare largă cu toate părțile relevante.
Sperăm că orice modificări au rolul de a sprijini și dezvolta progresul important realizat de România în ultimii ani în lupta împotriva corupției și pentru consolidarea statului de drept, prin realizările unor instituții precum DNA”, preciza ambasada.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a primit, marți, vizita ambasadorului SUA la București, Hans Klemm, cu care a discutat timp de două ore despre schimbările propuse în Justiției de ministrul de resort.
Ambasada Statelor Unite la București și Ministerul Justiției au transmis, marți după-amiază, un comunicat comun, în care explică scopul vizitei ambasadorului Klemm la ministrul Toader.
"Astăzi, 5 septembrie 2017, domnul prof.univ.dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, au primit vizita E.S. Hans KLEMM, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Cu această ocazie, a fost evidențiată cooperarea româno-americană, bazată pe parteneriat și colaborare în domeniul justiției, cu accent pe promovarea de schimburi de bune practici în ariile de interes comun.
Întrevederea de astăzi a constituit un bun prilej pentru un schimb deschis de puncte de vedere și o discuţie fructuoasă în spiritul cooperării în cadrul Parteneratiului Strategic bilateral", transmit Ministerul Justiției și Ambasada SUA.
Comunicatul evită astfel abordarea unor detalii sensibile, legate de proiectul de modificare al legilor Justiției, avansat de ministrul Toader și susținut de PSD, dar criticat de partea americană.
Ambasada Statelor Unite ale Americii s-a declarat îngrijorată de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august, apreciind că modificările ar afecta independenţa sistemului judiciar. În opinia Ambasadei SUA, instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi, fără imixtiuni politice.
Șeful PSD, Liviu Dragnea, nu a ratat șansa de a-l critica voalat pe ambasadorul Klem, susținând că ar exista diplomați în România care își permit să le interzică parlamentarilor dreptul de a începe dezbaterea proiectului de modificare a Legilor Justiţiei, în timp ce ei merg la miniştri şi încearcă să promoveze interesele unor companii străine, informează News.ro. Atacul lui Dragnea vine după ce ambasadorul Hans Klemm și-a exprimat îngrijorarea asupra modificărilor propuse de Tudorel Toader la Legile Justiției.
„Am văzut ce s-a încercat să se facă ieri la CSM. Şi eu sunt îngrijorat de nişte ambasadori în România care îşi permit să ne interzică şi dreptul de a începe dezbaterea. Urmează să ni se interzică dreptul de a gândi (…). Am înţeles, fiecare cu îngrijorările lui. Şi eu sunt îngrijorat când ambasadorii merg la miniştri în fiecare zi să promoveze interesele unor companii străine. Cine ştie, poate cineva se gândeşte că poate şi asta înseamnă acte de corupţie. Că sigur că dacă aţi merge dumneavoastră la un ministru să promovaţi interesele companiei (…) aţi avea o problemă”, a spus Liviu Dragnea.
Acesta nu este primul atac PSD la adresa lui Hans Klemm. Deputatul social-democrat Liviu Pleșoianu l-a atacat pe ambasadorul american, cerându-i expulzarea, pe motiv că ”nu e absolut deloc treaba ambasadorului Hans Klemm, aşa cum nu e, în general, treaba niciunui ambasador cum anume hotărâm noi să ne construim propriul cadru legislativ”.
Ce prevede proiectul de modificare a Legilor Justiției
Potrivit proiectului de modificare a Legilor Justiției, publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, Inspecția Judiciară va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea".
„Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură", se menționează în expunerea de motive.
Tudorel Toader a declarat, miercuri, că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei.
„În multe ţări, IJ este la MJ. (…) Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi, procurori", a spus Tudorel Toader.
El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi iar IJ are 70 de membri, care au un rol foarte important. „Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi, în acelaşi timp, asigurarea autonomiei, independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a susţinut ministrul Justiţiei.
Proiectul mai conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.
VEZI AICI DOCUMENTUL PUBLICAT DE MJ
De asemenea, candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)
Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Ministrul Toader va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.
„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă.
(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia.
(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.
Toader a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete. De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, anunțate pe 23 august, au provocat un val de critici din partea instituțiilor de forță și a societății civile. Astfel, Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi președintele Klaus Iohannis și-au exprimat nemulțumirile față de acest proiect, considerând că el reprezintă „un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie.
