15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăPolitică"gROwth" - viziunea PSD asupra viitorului României

“gROwth” – viziunea PSD asupra viitorului României

”Avem un proiect mai amplu pentru romani: Proiectul gROwth, care pe lângă creșterea veniturilor are în vedere multe alte măsuri pentru români.

Proiectul vizează în ansamblul viața celor care muncesc, are în vedere îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru salariați; facilități pentru deplasarea la locul de muncă; deduceri pentru asigurări de sănătate private.

Proiectul pe care îl propun astăzi are în vedere crearea unor condiții adecvate pentru creșterea copiilor celor care muncesc.

Societatea noastră s-a schimbat foarte mult. Rolul femeii s-a diversificat foarte mult. Femeile lucrează la fel de mult ca bărbații și încep să ocupe din ce în ce mai mult poziții de conducere. Iar noi în PSD știm cel mai bine cât de mult încep să însemne femeile în politică și în funcțiile de conducere ale statului. Toate aceste schimbări profunde vin cu necesitatea unor noi politici publice, pe care noi le-am inclus în

Proiectul gROwth: crearea unor condiții adecvate pentru creșterea copilului, grădinițe cu program prelungit, after-school în toate școlile din România si nu numai.

Tot în acest sens, acest nou proiect prevede asigurarea transportului pentru elevi, nu doar în mediul rural, ci și în mediul urban. Vedem că marile orașe din România sunt sufocate de traficul infernal de dimineață. Un sistem de transport public separat al elevilor către școala lor poate reduce semnificativ problemele de trafic și vor oferi mai mult timp părinților pentru a se pregăti pentru ziua de lucru.

Conditii exceptionale de educatie pentru elevi si student si venituri din ce in ce mai mari pentru dascali. Un pachet special de masuri de sprijin pentru tinerii romani, sa ii ajute sa isi indeplineasca 3 mari dorinte pe care le are orice tanar:

– Sa aiba un loc de munca bine platit sau sa-si deschida o afacere;

– Sa isi poata permite o locuinta doar a lui;

– Sa isi intemeieze o familie si sa isi poate creste copiii.

De asemenea, are în vedere dreptul la zile libere pentru părinții care își duc copiii la consultații medicale, în afară de concediul medical prevăzut pentru perioade mai lungi în care copiii aflați în tratament medical trebuie să fie însoțiți de unul dintre părinți.

gROwth trebuie să propună alternative pentru orarul ghișeelor, după orele de lucru obișnuite, astfel încât să-i poată deservi pe cei care muncesc.

Proiectul vizează reducerea drastică a birocrației astfel încât salariații să nu își mai consume timpul liber la cozi interminabile de la ghișeele sistemului. Cel care muncește cinstit are dreptul de a-și petrece timpul alături de familie, nu pe culoarele interminabile ale birocrației.

Acest nou proiect are în vedere asigurarea unui concediu decent pentru fiecare salariat din România. În prezent, acordăm vouchere de vacanță pentru angajații din sectorul public, dar trebuie să venim cu soluții și pentru cei din sectorul privat. Putem găsi formule stimulative pentru angajatorii din mediul privat pentru acordarea unor facilități de concediu pentru proprii salariați.

Si bineinteles, venituri mai mari si masuri de sprijin pentru pensionari.

GROWTH este ceva la care ma gandesc de mult. I l-am prezentat pentru prima data in 2009 lui Mircea Geoana, insa nu a castigat alegerile si nu am putut sa il punem in practica.

Este de fapt un program care cuprinde si legifereaza ce trebuie sa faca statul pentru fiecare roman din momentul in care se naste si pana la sfarsitul vietii.

In primii 2-3 ani de viata, apoi la gradinita, la scoala, la liceu, la facultate, cand ajunge parinte, cand incepe sa munceasca, cand isi face concediile, cand are nevoie de sistemul de sanatate, cand se intampla sa devina somer, cand isi deschide o afacere, oricand are nevoie de sprijin sau asistenta, cand relationeaza cu sistemul public, cand are nevoie sa ii fie aparate drepturile, etc., pe tot parcursul vietii sale.

Va indemn pe toti sa lucram la acest program pentru ca fiecare sa fie mandru ca e roman si sa se simta in siguranta in tara lui.

Auzim mereu în jurul nostru vorbindu-se despre proiectul de țară. Toată lumea vorbește: presa, societatea civilă, comunitatea academică, cetățenii, partidele. Se vorbește despre proiectul de țară cu nemulțumire, cu dezamăgire, cu reproș. Se vorbește, de fapt, despre lipsa lui. Nu avem un proiect de țară, spun toți. Nu avem un scop național căruia să ne dedicăm, un ideal care să ne liniștească, un obiectiv spre care să privim și pe care să dorim să-l atingem.

Eu spun că nu căutăm bine. Proiectul de țară e ca adevărul: îl găsești acolo unde nici nu te gîndești să cauți. Umblăm cu el pe nas, așa cum umblă bunicul cu ochelarii, și n-am ajuns încă la oglindă.

România s-a integrat în Uniunea Europeană și în comunitatea nord atlantică. A făcut-o cu succes și continuă s-o facă. Dar a uitat să se integreze în ea însăși. România a uitat de sine, a uitat, se pare, cine este, ce reprezintă și ce poate.

Ceea ce îi lipsește azi României și nouă, tuturor, nu este neaparat proiectul de țară, ci abordarea frontală. Curajul de a ne privi în față și de a spune: așa nu mai merge. Îndrăzneala de a recunoaște că ne mișcăm prea încet.

Distanța față de statele dezvoltate, față de economiile puternice și față de societățile prospere nu poate fi recuperată cu pași mici, cu șovăială și cu răzgîndiri.

Dacă e ascuns pe undeva un proiect pentru România, trebuie să înțelegem că acel proiect nu e un slogan, nu e un concept, nu e o nevoie nedefinită. Proiectul de țară înseamnă acțiune, înseamnă mișcare accelerată, dezvoltare în forță, salt. Înseamnă energie și voință puse într-o perspectivă.

În același timp, e nevoie de o planificare riguroasă, pe termen lung, pentru dezvoltarea unor domenii de maxim randament.

Iar acest program trebuie derulat în ritm susținut, în regim continuu, fără poticniri, fără întreruperi și fără întoarceri. Acest program de dezvoltare trebuie să fie mai presus de lupta politică a partidelor și mai presus de interesele personale ale celor care guvernează. Condiția ca el să funcționeze e consensul politic asupra lui.

 

În lunile care urmează, principiile și etapele lui vor face obiectul dezbaterii academice și publice, așa încît să poată primi corecțiile și adăugirile necesare.

În viziunea noastră a Partidului Social Democrat, sunt cel putin șase domenii prioritare în care România, prin resursele ei imediate și specifice își poate maximiza dezvoltarea.

Vorbim despre infrastructură, agricultură, resurse naturale și energie, educație, sănătate și IT.

Fiecare dintre aceste șase domenii reprezintă oportunități de creștere economică majoră și de creștere a calității vieții într-o măsură mai mare decît altele.

INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA. Până acum s-a vorbit prea mult și s-a făcut puțin. Trebuie schimbat ceva. Nu putem merge în acest ritm.

România are nevoie de o regîndire a ritmului de dezvoltare a infrastructurii. Suntem o țară cu decalaje majore față de Occident. Economiile avansate, au ajuns la nivelul de azi printr-un efort susținut de peste un secol și jumătate și printr-un cumul de condiții.

Dar noi, azi, nu putem beneficia de instrumentele pe care istoria le îngăduia atunci, de la intervenționism la protecționism vamal și de la ajutor de stat nelimitat la deficit oricît de mare.

România are nevoie de o infuzie uriașă de capital care să ne permită un salt investițional în infrastructură pe termen scurt.

În afară de obiectivele stabilite deja pentru autostrăzi și cale ferată, trebuie să facem din România un hub regional de transport și să legăm Bucureștiul cu autostrăzi și cale ferată de mare viteză de Sofia, Belgrad, Budapesta și Chișinău.

Totodată, Aeroportul Otopeni și Portul Constanța vor fi supuse unui proces intens de modernizare și extindere.

AGRICULTURA, al doilea domeniu strategic, reprezintă pentru România nu doar un potențial uriaș de creștere, ci și un mare as în mînecă. O politică agrară bine coordonată, bazată pe subvenții puternice și gîndită pe termen lung poate face din țara noastră un furnizor major de alimente pentru întreaga Uniune Europeană. E importantă aici revizuirea legislației în domeniul vînzării terenurilor agricole, așa încît capitalul agricol să rămînă și să revină, în majoritatea lui, în proprietatea cetățenilor români. Potențialul nostru agricol reprezintă un avantaj competitiv serios în lupta cu economiile europene, iar dezvoltarea lui continuă și programatică e imperativă.

Un motor puternic al economiei este domeniul RESURSELOR ȘI ENERGIEI, al treilea domeniu strategic. România deține un avantaj net în comparație cu cele mai multe state europene în ceea ce privește rezervele naturale de petrol, gaze, metale, cărbune și ape minerale. Acestor bogății li se adaugă bogăția bazinului hidrografic. Sîntem țara cu cel mai bun profil hidroenergetic, termoenergetic și avem o mare perspectivă pentru energia verde. Investind în industriile energiei și resurselor, lansînd programul de redeschidere a minelor cu operabilitate ecologică, în principal a minelor de cărbune din bazinele industriale, investind în companii energetice din regiune, realizând interconectarea energetică cu Serbia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, construind reactoarele 3 și 4 la Cernavodă, dar și hidrocentralele și termocentralele pentru care există discuții avansate cu investitorii interesați, România își va consolida rapid independența energetică și va deveni exportator de resurse și energie în toată zona Europei de Est.

Vreau să spun câteva lucruri despre investițiile in extracția de petrol și gaze din Marea Neagră. Le susținem cu toată tăria, dar vrem ca România să aibă un beneficiu important. Adică vreau să fie un raport correct și onest între ceea ce câștigă investitorii și ceea revine statului român.

Avem șansa de a fi singura țară total independentă de importuri de hidrocarburi și de gaze, un jucător major pe piața energiei între Europa și Asia.

Al patrulea domeniu, EDUCAȚIA, este, de departe, cel mai rentabil. Educația depășește, ca impact asupra dezvoltării, orice altă activitate economică sau socială.

România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educației a eșuat. Nu trebuie să ocolim realitatea și nici să ne lăsăm păcăliți de declarațiile politice. România și-a ratat proiectul de educație în primul rînd pentru că l-a fragmentat politic. N-am știut să ducem la capăt un proiect solid și unitar, inspirat din exemplul statelor care au reușit. Am preferat să blocăm, să schimbăm, să întoarcem și să experimentăm de fiecare dată cînd s-a schimbat guvernarea. Asumîndu-ne asta, trebuie să înțelegem că educația are nevoie de bani și că banii investiți în educație reprezintă cea mai bună afacere a unui stat civilizat.

Pierderea inteligențelor școlare și universitare trebuie oprită printr-un program ambițios de renaștere a învățămîntului românesc și de cuplare a lui la metodele și standardele occidentale. Vom realiza, printre altele, un proiect universitar de elită, un proiect pilot importat din marile universități de top, o universitate care să fixeze o ștachetă occidentală în învățămîntul intern și care să păstreze în țară cît mai mult din elitele care au tendința să plece.

Da, educația e cea mai rentabilă investiție a unui stat. Dar rezultatele ei se arată după decenii. De aceea, România trebuie să-și asume un program susținut de investiții în educație pe termen lung. Trebuie să înțelegem acest lucru toți, de la guvern la partide, de la parlament la președinție și la societate.

Al cincilea domeniu strategic, Sănătatea, exprimă grija și respectul arătat de stat cetățenilor săi. Fără o politică de sănătate solidă, construită strategic, o națiune nu are încredere în destinul ei fizic și moral. Nivelul de trai, calitatea vieții și energia generală a societății decurg, în mare măsură, din forța sistemului medico-sanitar. În perspectiva programului de dezvoltare pe termen lung, România e obligată să construiască o infrastructură de sănătate puternică, să îmbunătățească radical veniturile personalului medical, să ridice standardele sistemului public de sănătate și să încurajeze fiscal și legislativ investițiile private în domeniul sănătății.

Primii pași în acest efort de lungă durată au fost deja făcuți de guvernarea noastră prin creșterea semnificativă a salariilor medicilor și personalului medical și prin demararea proiectelor de construcție a celor opt spitale regionale, a spitalului republican și a spitalului metropolitan din București. Dar aici e doar începutul unei gîndiri de perspectivă, care trebuie consolidată științific și integrată în programul general de dezvoltare strategică.

Al șaselea domeniu strategic pe care îl avem în vedere este industria IT. În 2040 România va deveni principalul centru tehnologic IT si Comunicații din Europa Centrală și de Est.

Prin masurile de politici publice adoptate până acum – facilități acordate programatorilor, scutirea de impozit pe 10 ani pentru centrele de cercetare dezvoltare, schemele de ajutor de stat ptr IT și creșterea numărului de locuri în invatamantul de profil, am stimulat amplificarea ponderii sectorului IT&C la PIB la 5,1% în 2017, peste sectorul Agricultură. Sectorul IT&C a generat o valoare adaugata bruta în 2017 în România de10 miliarde euro.

Digitalizarea și implementarea unor sisteme Cloud pentru administrația publică, stimularea start up urilor de înalta tehnologie prin scheme de tipul Start Up Nation, construirea de incubatoare tehnologice in universități și licee și adaptarea numărului de locuri în Universități pentru acest domeniu sunt doar câteva măsuri care vor împinge ponderea în PIB a sectorului IT si Comunicații în 2040 la peste 12% din PIB.

Alte masuri care pot sa contribuie la cresterea sectorului IT&C sunt cele privind marirea deducerilor fiscale pentru cheltuielile de cercetare- dezvoltare si achizitia de tehnologii dar si cele referitoare la sustinerea granturilor de cercetare-dezvoltare precum si infiintarea unui Fond de investitii in tehnologie necesar pentru crearea unei infrastructuri de inovare,cercetare, dezvoltare si transfer tehnologic.Toate aceste masuri au ca scop dezvoltarea acestui sector care poate implementa tehnologie noua de inalta calitate in toate domeniile si poate transforma ROMANIA intr-un adevarat HUB REGIONAL in domeniu.

Acest program are ambiția de a smulge România din stagnare. El reprezintă un efort de continuitate care trebuie să rupă marea noastră tradiție de șovăială. Cele șase domenii, considerate de mare potențial și de mare necesitate, vor fi evaluate de specialiști. PSD va pune acest proiect în dezbaterea unor grupuri de expertiză reprezentînd mediul academic, societatea civilă și capitalul privat. Apoi, cu adăugirile și corecțiile făcute, proiectul va fi discutat cu toate forțele politice și instituțiile interesate.

Pentru a reprezenta interesul pe termen lung al României, acest proiect are nevoie de susținerea generală a forțelor politice. Are nevoie de un pact politic pentru dezvoltarea României, care să asigure continuitatea derulării lui indiferent de cine vine la guvernare.

În forma sa finală, programul de dezvoltare strategică a României până în 2040 va merge în Parlament și va deveni lege. În afara lui, partidele și guvernele își pot implementa ideile politice și măsurile economice care țin de ideologia și interesele lor specifice, dar fiecare dintre guvernele viitoare va avea obligația de a-și duce la îndeplinire cota ce-i revine din program.

Împărțit riguros în etape, programul de dezvoltare strategică va fi sub supravegherea Consiliului de Programare Economică, cu scopul de a preveni și elimina orice abatere, orice încetinire de ritm și orice întrerupere. Indiferent de condițiile politice, acest program de dezvoltare strategică trebuie să funcționeze neîntrerupt.

Dacă privim înainte și dacă vom reuși să impunem acest efort de accelerare a economiei și societății, peste 22 ani, în 2040, vom putea vorbi despre o Românie mult diferită față de România de azi.

Vom fi a opta economie a Uniunii Europene, vom fi lider regional în Europa de Sud Est. Vom funcționa ca nod de infrastructură rutieră al comerțului dintre Orient și Occident, vom alimenta Europa cu mărfuri din porturile Mării Negre, la concurență cu porturile de la Marea Nordului. Vom furniza energie și resurse petroliere statelor din jur și vom avea independență energetică totală.

În perioada 2023 – 2024 vom putea trece la moneda euro.

Pentru toate aceste planuri, însă, nu e destul să ne bazăm pe ideile noastre și pe forța noastră politică. Avem nevoie și de ceilalți. Avem nevoie de România Re-unită”, arată Liviu Dragnea.

Cele mai citite

Zeci de angajați ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor fi disponibilizați de luni

Circa 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni,...

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...

Despăgubiri record după prăbușirea podului Francis Scott Key din Baltimore

Despăgubirile pe care le vor plăti companiile de asigurări în urma prăbușirii podului Francis Scott Key din Baltimore ar putea să fie cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă