Curtea Constituţională s-a pronunţat şi asupra unor excepţii de neconstituţionalitate ridicate cu privire la diferite acte normative şi articole din legislaţia civilă sau penală.
În februarie 2017, CCR a decis că DNA nu avea dreptul să-i ancheteze pe miniștrii implicați în adoptarea Ordonanței 13, analizând o sesizare a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. În motivarea deciziei, publicată pe 10 martie, se arată că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, putând fi cenzurat doar prin controlul parlamentar.
După patru amânări, magistrații CCR au respins, în luna mai, ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, față de legea care prevede că persoanele cu condamnări penale nu pot face parte din Guvern
( 90/2001 ). Acest act normativ l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să fie premier, pentru că fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul fraudării referendumului din 2012. Potrivit motivării, CCR consideră că interdicția trebuie să înceteze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, însă afirmă că revine Parlamentului sarcina să coreleze condițiile de acces în funcția de membru al Guvernului și cea de parlamentar.
Creșterea puterii Parlamentului
Și o altă motivare a CCR mută decizia în terenul Parlamentului, dominat de majoritatea PSD-ALDE. CCR a respins o excepție de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, judecată în același dosar de abuz în serviciu, împreună cu liderul PSD.
În motivarea deciziei se menționează, însă, că încă de anul trecut judecătorii CCR au stabilit că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului. În mai, parlamentarii PSD și ALDE au modificat Statutul parlamentarilor în sensul introducerii obligativităţii persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară.
CCR a respins, pe 14 iunie, obiecţia de neconstituţionalitate privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, formulată de 81 deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR. CCR a mai stabilit că dispoziţiile criticate în sesizare realizează o distincţie între persoanele care fac parte din instituţii care se află sub control parlamentar şi care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă şi persoanele care ocupă funcţii de conducere în autorităţi ce nu se află sub control parlamentar, precum preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al României.
Undă verde pentru
ancheta în cazul Belina
Pe 3 octombrie, CCR a admis parțial cererile formulate de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Ministerul Public, componentă a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte. Judecătorii CCR au fost de acord cu punctul în care se susține că șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, trebuia să se prezinte în fața Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009. Însă ei susțin că procurorul general, Augustin Lazăr, nu era obligat să o sancționeze.
Pe 23 noiembrie, CCR a respins cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, constatând că nu există conflict juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman. Instanţa constituţională a constatat că hotărârile Guvernului din dosarul Belina sunt acte administrative individuale, care pot face obiectul cercetării în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/emiterea lor.
Legea finanțării, respinsă
CCR a admis, pe 9 noiembrie, o sesizare formulată de 50 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, hotărând că Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale este neconstituţională. Actul normativ prevedea că mai multe infracțiuni din Legea finanțării partidelor se vor pedepsi doar cu amenzi între 10.000 și 100.000 de lei, nu și cu confiscarea sumelor respective, așa cum prevede legea în vigoare. Curtea a constatat că legea criticată contravine principiului bicameralismului, având în vedere că, ignorând scopul iniţial şi obiectul de reglementare al propunerii legislative, Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, a adoptat un număr important de amendamente, de natură să transforme în mod radical filosofia care a stat la baza iniţierii demersului legislativ.
Val de contestații
Și în perioada următoare CCR va avea un cuvânt decisiv de spus, urmând să judece o serie de acte normative cu impact uriaș. Pe zona de justiție,PNL și USR au contestat patru acte normative importante, a căror soartă va fi decisă de judecătorii constituționaliști la începutul acestui an. Este vorba de modificările operate de PSD, ALDE și UDMR care au vizat modificarea legii privind Statutul judecătorilor și procurorilor, a legii privind organizarea judiciară și a legii privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, a fost contestată modificarea legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), care prevede anularea interdicțiilor emise pe baza unor rapoarte întocmite până în 2013.
CCR are pe agendă și o contestație privind legea prin care s-au modificat regulile privind guvernanța corporativă, prin care 94 de instituții de stat au fost exceptate de la organizarea de concursuri pentru ocuparea unor posturi de conducere.
