Astfel, CCR a dezbătut miercuri obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2014 privind organizarea şi funcţionarea CSM, formulată de un număr de 50 de deputaţi aparţinând USR, PMP, PNL, minorităţilor şi un deputat neafiliat.
„În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate formulată. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a constatat că prezenta sesizare a fost semnată de trei deputaţi care au semnat şi o altă sesizare de neconstituţionalitate privind aceeaşi lege, cu care Curtea a fost, de asemenea, sesizată”, arată CCR.
„Mai exact, sesizarea de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, depusă la Curtea Constituţională la data de 27 decembrie 2017 şi care a format obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.2978A/2017, a fost semnată de un număr de 56 deputaţi, între care se regăsesc atât doamna deputat Ana-Adriana Săftoiu, cât şi domnii deputaţi Ionel Palăr şi Sitterli Ovidiu-Ioan. Prezenta obiecţie de neconstituţionalitate, vizând aceeaşi lege, a fost semnată de 51 deputaţi, între care se regăsesc, de asemenea, doamna deputat Ana-Adriana Săftoiu şi domnii deputaţi Ionel Palăr şi Sitterli Ovidiu-Ioan”, subliniază CCR.
CCR arată că deputaţii şi senatorii nu pot semna două sau mai multe obiecţii de neconstituţionalitate, actul semnării fiind unul unic şi univoc în privinţa susţinerii unei singure astfel de sesizări.
„Astfel, eliminând din numărul celor 51 de deputaţi care au sesizat Curtea Constituţională pe cei trei deputaţi care au semnat, aşadar, două sesizări de neconstituţionalitate în mod succesiv, rezultă că numărul celor care au semnat în mod valid obiecţia de neconstituţionalitate este de 48 de deputaţi. Prin urmare, se constată că nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate referitoare la titularii dreptului de sesizare, sesizarea fiind semnată valid de 48 de deputaţi, şi nu de un număr de cel puţin 50, astfel cum prevede art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie”, arată CCR.
CCR formulează aceeaşi argumentaţie şi în ceea ce priveşte respingerea, cu majoritate de voturi, ca inadmisibilă, a obiecţiei de neconstituţionalitate formulată referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
„Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat că prezenta sesizare a fost semnată de doi deputaţi care au semnat şi o altă sesizare de neconstituţionalitate privind aceeaşi lege, cu care Curtea a fost, de asemenea, sesizată. Mai exact, sesizarea de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, depusă la Curtea Constituţională la data de 22 decembrie 2017 şi care a format obiectul Dosarului Curţi Constituţionale nr.2964A/2017, a fost semnată de un număr de 56 deputaţi, între care se regăsesc atât doamna deputat Ana-Adriana Săftoiu, cât şi domnul deputat Ionel Palăr. Prezenta obiecţie de neconstituţionalitate, vizând aceeaşi lege, a fost semnată de 51 deputaţi, între care se regăsesc, de asemenea, doamna deputat Ana-Adriana Săftoiu şi domnul deputat Ionel Palăr”, arată CCR.
În ceea ce priveşte obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de un număr de 51 de deputaţi aparţinând tot USR, PMP, PNL, minorităţilor şi un deputat neafiliat, CCR, cu majoritate de voturi, a respins-o, ca inadmisibilă, invocând faptul că sesizarea a fost înregistrată după împlinirea termenului de 20 de zile în care preşedintele ar fi fost obligat să promulge legea, dacă aceasta nu ar fi fost contestată în prealabil în faţa instanţei constituţionale de alte subiecte de drept îndrituite de lege.
