O complicitate care ar putea recidiva, odată cu recenta numire a lui Teodorovici ministru de Finanțe în guvernul Dăncilă astfel că întrebarea firească este care va fi noul tun pe care cei doi îl pun la cale pentru bugetul României?
Pe scurt, speța care i-ar putea face invidioși și pe “vulturii” financiari de pe Wall-Street prin valoarea tunului, nu pentru ingeniozitate, arată așa: în 2015, judecătorul CCR, Daniel Morar promova și vota alături de alți patru judecători ai CCR decizia nr.363 din 7 mai 2015 prin care toți contribuabilii care aveau procese pe rolul instanțelor pentru nevirarea taxelor și contribuțiilor către bugetul de stat scăpau de amendă și închisoare. Motivul? Pentru a-și scăpa de la închisoare o bună prietenă, notarul public Liliana Mihaela Chiş din Cluj, trimisă în judecată în 2014 de Parchetul Curții de Apel Cluj pentru reținerea și nevirarea cu intenție a impozitelor în formă continuată.
Emiterea acestei decizii CCR de sistare a executării la sursă a fost etichetată de unul dintre ceilalți patru judecători care nu au votat pentru emiterea ei drept “cea mai mare inginerie legislativă de după 1990. Prin această decizie, bugetul de stat al României a fost aruncat în aer.”
În urma demersurilor orchestrate de Morar a fost declarat neconstituțional articolul 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, care prevedea: “constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă”. În urma deciziei, publicate în monitoriul oficial în iulie 2015 sute de mii de procese aflate pe rolul instanțelor din România pe motiv de nevirare către bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă au fost sistate. Paguba la bugetul de stat? Undeva între câteva zeci și câteva sute de milioane de euro (în cazul dosarului Mihaelei Chiș, prejudiciul estimat de procurori se ridica la peste 1,6 milioane lei, peste 350.000 de euro, bani pe care nu i-a virat între 2010 și 2012).
Chestiunea incriminării nevirării la bugetul de stat sumele reținute la sursă cu titlu de impozit și contribuții sociale rămâne actuală. Ministrul Teodorovici are de gestionat proiectul de ordonanță nr.79/2017 publicat în decembrie anul trecut de Ministerul Finanțelor Publice pentru modificarea Legii evaziunii fiscale nr.241/2005 care ar urma să reincrimineze reținerea la sursă. Altfel spus, o revenire în mandatul aceluiași Teodorovici asupra unei legi care a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr.363/2015 din mandatul lui… Teodorovici. De fapt, prin voința judecătorului Daniel Morar.
De protecţie prin artificii juridice nu a beneficiat doar un mic notar din Cluj, ci însuși fostul președinte Traian Băsescu. Celebrul dosar “Flota”, cu un prejudiciu de aproape 300 de milioane de euro, a fost favorabil instrumentat de Daniel Morar din poziția de procuror-șef al DNA (în decembrie 2007 era închis fără un anunț oficial care a venit abia în februarie 2008).
Și tot despre dubla măsură cu care jonglează în funcție de interese Morar scria și Liviu Avram în contextul deciziei CCR prin care șefa DNA, Laura Codruța Kovesi era obligată să se prezinte la audierile din Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009.
“Daniel Morar, pe vremea când era om, nu vierme… Îmi pare nespus de rău și nu am nici cea mai firavă explicație pentru care a ajuns aici :-(… Ca să explic: Daniel Morar a făcut parte din majoritatea de la CCR care a spus că Kovesi e obligată să se prezinte în fața Comisiei lui Pește Prăjit. Acum 10 ani, când el însuși, ca șef al DNA, a fost convocat în fața unei alte comisii de pește prăjit (condusă de Cristian Diaconescu, helas!), a dat răspunsul pe care îl puteți citi mai jos. Sau poate că Daniel Morar atunci a fost vierme și acum e om?”, scria Avram pe Facebook, în decembrie 2017.
