8.8 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSpecialVerificarea voturilor multiple durează 6 luni, deși ar fi putut avea loc...

Verificarea voturilor multiple durează 6 luni, deși ar fi putut avea loc în timp real

 

Numărul alegătorilor pe listele suplimentare s-a dublat la prezidențialele de duminică, față de alegerile din 2009. Creșterea acestor cifre, mai ales în județe fără opoziție, industrie și potențial turistic a generat controverse. Suspiciunile puteau fi îndepărtate dacă politicienii luau măsuri pentru depistarea votului multiplu în timp real.

La primul tur al alegerilor prezidențiale au votat 9.723.232 de alegători, din care 1.126.284 pe liste suplimentare, iar 76.016 au utilizat urna specială, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central (BEC). Procentul celor care au votat pe liste speciale este de 11,5% din totalul alegătorilor. Listele suplimentare sunt destinate alegătorilor care se află în altă localitate față de cea de domiciliu – studenți, navetiști, turiști.

Un prim semn de întrebare este legat de creșterea numărului de turiști electorali, comparativ cu 2009. La vremea respectivă, 479.196 de alegători au votat pe liste suplimentare în primul tur de scrutin, iar 617.135 în turul al doilea.

De asemenea, și distribuția voturilor pe județe relevă o serie de aspecte interesante. Cu excepția unor centre universitare precum Cluj sau Timiș, cele mai mari procente se înregistrează în județe precum Ilfov, Giurgiu, Călărași, Mehedinți, Olt sau Teleorman. Aici nu există nici centre studențești puternice, nici obiective turistice. De remarcat, de altfel, că majoritatea județelor fruntașe la traseismul votanților sunt în sud, în zone unde opoziția este slabă și unde Victor Ponta a ieșit pe primul loc la diferențe foarte mari, comparativ cu Klaus Iohannis.

Traseism-record în sud

Cel mai mare procent de alegători pe liste suplimentare s-a înregistrat în Ilfov – 19,86%, adică 39.523 din totalul de 198.990. Însă, trebuie menționat că în Ilfov s-a produs o surpriză, Ponta ieșind pe primul loc deși șeful CJ, Ma-rian Petrache, este secretarul general al PNL. De asemenea, poate fi explicat cu greu numărul de alegători pe liste suplimentare într-un județ precum Giurgiu – 14,33%, adică 18.456 de vizitatori din totalul de 128.882 de români care au votat în acest județ. În Giurgiu, nu există centre studențești, nici obiective turistice. Însă, Opoziția este slăbită după ce câteva zeci de primari au plecat de la ACL la PSD. În acest județ, Ponta a ieșit pe primul loc la o diferență de scor șocantă: 61,32% față de 15,42% cât a obținut Klaus Iohannis, al doilea clasat. Și în Olt, 12,86% din alegători au votat pe listele speciale, adică 28.215 oameni, într-o zonă fără centre universitare sau industriale. În unele zone, s-au înregistrat adevărate recorduri: la o secție de votare din Scornicești, au fost exprimate 412 voturi pe listele permanente și 345  pe listele suplimentare.

Și Olt este un județ unde Opoziția este slabă. Coincidență sau nu, Ponta a avut 59,99% iar Iohannis 18,94%.

Apariția acestor cifre a generat, deja, controverse. Președintele PDL Vasile Blaga, a anunțat că ACL va analiza listele suplimentare. “Bănuim că a fost o altă strategie: nu au mers unii oameni să voteze pe listele permanente și au votat de mai multe ori pe liste suplimentare“, a declarat Vasile Blaga.

Ce s-a ales de soft-ul salvator?

Problema este, însă, că mecanismul instituțional de verificare pe care îl desfășoară Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este unul greoi.

“Legea prevede un termen de 6 luni de zile pentru verificarea votului multiplu. Este vorba de scanarea listelor, de verificarea lor prin interesectare”, a explicat Marian Muhuleț, vicepreședintele AEP. Acest tip de verificare nu mai are nici un efect asupra alegerilor prezidențiale – peste 6 luni, AEP va sesiza organele de urmărire penală. Toată această controversă ar fi fost ușor de rezolvat. În 2010, AEP a desfășurat, împreună cu STS, un program-pilot de verificare a votului multiplu în timp real. Prin introducerea datelor în calculator, în fiecare secție de votare, operatorii puteau să identifice în timp real dacă respectivul CNP a mai fost folosit pentru vot, a explicat Muhuleț. În acest fel, era blocat votul multiplu. “Verificarea s-a făcut în timp real la patru alegeri parțiale din 2010. Pe noi astfel de verificări ne interesează, în timp real, nu ulterior”, a explicat Muhuleț. În ciuda succesului programului-pilot, acesta a fost stopat. “Pentru extinderea acestui proiect, era necesară modificarea legii. În 2011, noi am propus Birourilor Permanente ale Parlamentului un proiect de lege de Cod Electoral. Acest proiect conținea și informatizarea secțiilor de votare. Nu a existat, însă, voință politică pentru votarea acestui proiect”, a spus Muhuleț.

 

BEC

Rezultate finale

Candidatul Alianței PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obținut 40,44% în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, a obținut 30,37%, potrivit procesului-verbal final privind rezultatul votării, publicat de Biroul Electoral Central (BEC). Ponta și Iohannis se vor confrunta în turul doi, programat pentru 16 noiembrie.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă