A fost primul scrutin organizat după incendiul din Colectiv, care a marcat o intensificare a implicării civice a unei părți din electorat. Ideea de implicare nu a avut, însă, impact, la nivelul întregului corp electoral. Mai mult, Bucureștiul, unde s-au desfășurat cele mai consistente manifestații care au dus la schimbarea Guvernului Ponta, a fost locul cu prezența cea mai scăzută. „România liberă” a încercat să analizeze cauzele acestei implicări reduse din partea electoratului. Peste 7,48 de milioane de alegători, adică 40,6% din total, votaseră, ieri, până la ora 18.30, potrivit datelor în timp real prezentate de Biroul Electoral Central (BEC). Procentele cele mai mari de prezență se înregistrau în Olt (51,68%), Giurgiu (51,71%) și Teleorman (50,64%). Chiar dacă televiziunile de știri au vorbit insistent de județe „fruntașe” și „codașe”, lucrurile au cu totul altă explicație decât gradul de implicare civică.
Ca de obicei, în topul prezenței la vot se află județele sărace, din sudul țării, unde alegătorii sunt dependenți de baronii locali și de ajutoarele pe care aceștia le distribuie. Cea mai scăzută prezență s-a înregistrat în București (25,78%), Timiș (33,52%) și Sibiu (36,85%), adică în mari centre urbane, unde alegătorii nu depind direct de edili.
Scăderea participării este demonstrată și de o comparație cu 2012. În 2012, până la ora 17.00, prezența la urne pe țară a fost de 39,01% – în mediul urban au votat 33,55 % dintre alegători, în timp ce în mediul rural, 46,47%. Anul acesta până la ora 17.00 votaseră doar 35,21% prin alegători, cu patru procente mai puțin comparativ cu 2012. Am luat ora 17.00 drept reper, pentru că în 2012 datele nu au fost disponibile în timp real, au fost anunțate de BEC la orele 10.00, 14.00, 17.00 și 21.00.
Unii politicieni, precum președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, au deplâns absenteismul, făcând apel la alegători să își exercite dreptul constituțional. De altfel, mai mulți politicieni, în frunte Liviu Dragnea, liderul PSD, sau copreședinții PNL Alina Gorghiu și Vasile Blaga au făcut apeluri similare.
În realitate, însă, apatia românilor a fost alimentată tocmai de regulile introduse în legislația electorală de marile partide politice, care s-au surpapus peste clivajul clasic urban-rural. Dincolo de vorbele frumoase despre democrație PSD în special, dar și PNL, într-o anumită măsură, nu sunt deranjate de prezența redusă. Cu cât prezența este mai redusă cu atât crește ponderea membrilor de partid, din totalul celor care își exercită dreptul constituțional. Cum s-a ajuns în această situație?
Campanie apatică
Campania electorală a fost un apatică, pe baza unor reguli noi care au avantajat partidele mari și politicienii consacrați, în funcție. Legea referitoare la campania electorală a interzis competitorilor politici să utilizeze în campania electorală bannere, mesh-uri, panouri publicitare, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule. Au apărut și reglementări pozitive, cu menirea de a reduce mita electorală. Candidații nu au putut recurge nici la achiziţionarea, oferirea sau distribuirea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a şepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoşelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleţilor, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a ţigărilor şi a altor produse asemănătoare. În aceste condiții, una dintre principalele „arme” din campanie a rămas distribuirea de ajutoare alimentare de către primarii în funcție, fapt care nu a fost declarat ilegal.
Pe de altă parte, alegerile pentru posturile de primari s-au desfășurat într-un singur tur de scrutin, regulă aplicată pentru prima dată la alegerile din 2012. Însă, spre deosebire de 2012, președinții consiliilor județene nu vor mai fi aleși de electorat ci de către consilierii județeni. Combinate, cele două prevederi, au dus la scăderea ratei de participare.
Un tur, șanse reduse de schimbare
Astfel, legea electorală îi avantajează pe primarii în funcție, care beneficiază de notorietate și blochează alianțele în turul doi, care duceau, în trecut, la debarcarea edililor în funcție. În plus, ei pot câștiga chiar dacă obțin mai puțin de 50% din voturile alegătorilor, este suficient să obțină primul loc. PSD are, în prezent, cei mai mulți primari în funcție, peste 1.600, din care 436 sunt racolați de la alte partide, majoritatea de la PNL sau fostul PDL, pe baza unei ordonanțe a Guvernului Ponta (OUG 55/2014) care a permis traseismul aleșilor locali fără ca ei să își piardă mandatul. Noul PNL, rezultat din fuziunea PNL și PDL, are în jur de 1.200 de primari.
Potrivit unui studiu prezentat de președintele Expert Forum, Sorin Ioniță, în cazul desfășurării alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, probabilitatea ca primarul aflat în funcție să fie reales este de 80%. În acest fel, legea avantajează PSD în primul rând, PNL într-o mai mică măsură și UDMR în zonele cu electorat de etnie maghiară. În schimb, vor fi devantajate partidele mai mici, gen PMP, USB sau M10. Din acest motiv, anul trecut articolul refereritor la alegerile într-un tur a fost votat de PSD și respins de PNL. La începutul anului, PNL a cerut Guvernului Cioloș să emită o ordonanță de urgență prin care să revină la alegerile în două tururi, dar premierul a evitat să modifice o lege votată de Parlament. Curtea Constituțională (CCR) a evitat să discute subiectul pe fond, respingând o sesizare pe motive de procedură. De altfel, sondajele realizate în perioada campaniei electorale confirmau că va exista o rată consistentă de realegere a edililor în funcție, uneori cu procente de doar 20% din totalul alegătorilor.
Lipsa perspectivei de a-i debarca pe edilii în funcție combinată cu eliminarea dreptului de a alege direct președintele CJ (care va fi ales de consilieri) par să fi scăzut apetitul românilor pentru acest scrutin.
Corupții, populari în sondaje
Potrivit Expert Forum, 111 primari au probleme cu DNA, iar 347 cu ANI. O treime din președinții de consilii județene au probleme legate de corupție sau abuz în serviciu. Mulți dintre așa-numiții baroni locali nu mai candidează pentru un nou mandat, majoritatea ca urmare a acțiunilor DNA. Îi putem menționa, la capitolul retrageri spectaculoase, printre alții pe Radu Mazăre (Constanța), Gheorghe Nichita (Iași), Gheorghe Ștefan (Piatra Neamț), Sorin Oprescu (București), Neculai Onțanu (sector 2), Constantin Boșcodeală (Buzău), Iulian Bădescu (Ploiești).
Cu toate acestea, nu toți aleșii locali cu probleme penale au renunțat la politică. Primarul din Pitești, Tudor Pendiuc, inculpat într-un dosar de corupție, cere din nou votul, după ce conduce localitatea de 24 de ani. Și Marian Vanghelie (sectorul 5) vrea un nou mandat de edil și la fel procedează Lia Olguța Vasilescu (Craiova) sau Romeo Stavarache (Bacău). Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș și-a făcut campanie din spatele gratiilor, Dorin Florea (Târgu Mureș) este susținut de mai multe partide, Mircia Muntean (Deva) vrea să revină în fruntea primăriei. De remarcat, că, potrivit sondajelor de opinie realizare în timpul campaniei electorale, mulți dintre primarii acuzați de corupție au șanse mari de a fi realeși.
1990, primul scrutin în Duminica Orbului
Românii au fost chemați din nou la urne, după 26 de ani, să voteze în Duminica Orbului. În a cincea zi de duminică, după cea a Învierii, creștinii ortodocși sărbătoresc Duminica Orbului. Anume ziua când Isus a săvârșit minunea de a da vedere orbului din naștere. În a cincea zi de duminică, după cea a Învierii, s-au desfășurat și primele alegeri de după 1989.
Așadar, acum 26 de ani, la 20 mai, poporul român a fost chemat la vot. A rezultat (în urma unei prezențe masive la urne) o victorie zdrobitoare pentru Ion Iliescu (85,07%) și FSN (67% la Senat și 66,3% la Camera Deputaților).
