Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Odiseea gazului din Marea Neagră continuă

Marius Ghilezan 23.09.2019 - 00:24
Marius Ghilezan

“To do list”-ul dat de Administraţia americană, în cadrul celei de-a doua întâlniri Trump-Iohannis, începe să fructifice pentru companiile americane

Share

Odiseea gazului din Marea Neagră continuă
 
“To do list”-ul dat de Administraţia americană, în cadrul celei de-a doua întâlniri Trump-Iohannis, începe să fructifice pentru companiile americane.
După Memorandumul privind 5 G, semnat la Washington, iată că Ministerul Economiei lansează în dezbatere publică proiectul de modificare a Legii nr. 256/2018, cunoscută ca Legea Offshore, de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
Actuala lege nu a fost pe placul companiilor străine care au investit în explorarea terenului submarin aproape 1,5 miliarde de dolari. Prevederile fiscale li s-au părut împovărătoare, în condiţiile în care sunt la jumătate decât în Norvegia şi Marea Britanie.
Textul apărut vineri pare a fi scris de companiile de consultanţă ale lui Exxon Mobil, jucătorul care împarte jumate-jumate cu OMV, perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
Tot ce au solicitat contabilii colosului american este trecut cu liniuţă ca la dictare.
Deductibilitatea se măreşte de la 30% la 60% ( dacă în Legea poreclită a lui Dragnea, investitorul, la 1 milion de dolari, venituri, puteau aduce facturi de cheltuieli de 300.000 de dolari, pe noul proiect 600.000, statul primind impozite de 16% din diferenţa de 400.000. Şi asta în condiţiile în care deductibilitatea e aspră cu IMM-urile româneşti).
România, prin noul act normativ, ar urma să renunţe la taxele de supraproducţie şi mai mult ar lăsa liber vinderea gazelor, pe pieţele emergente.
 
Un balon de oxigen pentru Ungaria
 
De asemenea, prin documentul emis public, seimpune eliminarea obligațiilor de tranzactionare pe pietele centralizate din România pe termen mediu și lung pentru a avea asigurată piața de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore şi, în consecință, veniturile necesare pentru recuperarea investițiilor majore pe care o presupun astfel de proiecte ăn conformitate cu practica internațională ăn domeniul resurselor naturale.
Practic, le dăm ungurilor un balon de oxigen. Guvernul maghiar intenţionează să creeze un hub de energie în Ungaria. Multă lume îşi mai aminteşte de declaraţia lui Tender, directorul companiei maghiare de gaz, care a susţinut nu demult la Bucureşti că românii n-au ce face cu atât gaz. “Ce să facă cu el. Să facă un foc mare în curte,” a fost replica sa obraznică.
 
O redevenţă prietenoasă
 
Investitorii din Marea Neagră par mulţumiţi de prevederile legilor petrolului. Redevenţa impusă e între 3,5% și 13% (media de 8,31%) la gazele naturale din prețul de referință stabilit în funcție de cotațiile internaționale. În combinație cu impozitul pe profit de 16%, ele fac din România una dintre țările unde este cel mai convenabil să extragi resurse naturale. Dacă privim spre redevenţa de la apa minerală de 1,2%, redevenţa la gaze ni s-ar părea mult. Dacă privim dinspre Texas, unde acestea sunt de 25%, la care se impun şi taxe pe proprietăţi, se bucură investitorii de două ori, odată că nu e niciun proprietar în Marea Neagră, iar autorităţile româneşti sunt mult mai prietenoase decât cele texane.

Câteva exemple din lume privind sistemul de taxare din domeniul hidrocarburilor: Turcia – 12,5% atât țiței, cât și gaze, Germania – 10% fix, Ungaria – între 12 și 30%, în funcție de dimensiunea zăcământului, Marea Britanie, Danemarca și Norvegia – 15%, 18%, respectiv 21%. Statele Unite percep o redevență ce poate ajunge la 20 dolari pe baril, iar Rusia, până la 24 dolari pe baril. Multe state americane au în jur de 18% redevenţă.

Recent, Exxon Mobil a descoperit un nou zăcământ offshore, mai mare decât cel din Marea Neagră. Sistemul de impozitare în Cipru e mai prietenos cu investitorii, această ţară fiind considerată un paradis fiscal.
 
România renunţă la peste o sută de milioane de dolari, anual
 
Din estimările Ministerului Economiei, în perimetrul Neptun Deep, locul în care operează Exxon Mobil, împreună cu OMV, ar exista o resursă de 80-85 miliarde de mc de gaz, care dacă ar fi tranzacţionată azi ar aduce venituri de peste 30 miliarde de dolari. Prin renunţarea la taxarea veniturilor suplimentare, grupul investitorilor mai rămâne cu un plus de 3 miliarde de dolari, faţă de legea precedentă.
În prezent, din toate perimetrele de unde se extrag petrol şi gaze naturale, România încasează 1,5 miliarde de lei anual, ca redevenţe. Acesteia i s-ar fi adăugat cel puţin acceaşi sumă în plus. Prin noua modificare, România renunţă, în favoarea investitorilor din domeniul exploatărilor hidrocarburilor, la o sumă semnificativă de bani pentru buget.


Noua propunere legislativă susţine că prevederile OUG 114, cea care impunea un preţ maxim de 68 lei/MWh , să nu mai fie valabile. Practic, se deschide cutia Pandorei.
Primul  ministru Viorica Dăncilă se va întâlni în SUA, pe lângă secretarul de stat Mike Pence şi cu secretarul pe energie Rick Perry, atât de des vizitat Péter Szijjártó, ministrul de externe al guvernului maghiar. Suntem curioşi cu ce se va compensa deficitul bugetului. Vin marii producători americani în România să dea lefuri românilor?

Citește totul despre:

Comentarii

loading...