Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Războiul generațiilor. De ce ne sperie tinerii de azi

Petre Badica Actualizat: 06.05.2017 - 10:28

Dragoș Iliescu este profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universității Bucu-rești. Într-un interviu pentru RL, doctorul în psihologie susține că evoluția tinerei generații se datorează, cel puțin în parte, presiunii tehnologice.„Creșterea inteligenței ține de faptul că acești copii sunt provocați intelectual de la vârste mai fragede: acum trei decenii, copiii se jucau cu cuburi, acum o fac prin intermediul jocurilor 3D pe tablete; evident că acest aspect le dă un avans în dezvoltarea intelectuală“, arată profesorul.

Share

Dragoș Iliescu este profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universității Bucu-rești. Într-un interviu pentru RL, doctorul în psihologie susține că evoluția tinerei generații se datorează, cel puțin în parte, presiunii tehnologice.„Creșterea inteligenței ține de faptul că acești copii sunt provocați intelectual de la vârste mai fragede: acum trei decenii, copiii se jucau cu cuburi, acum o fac prin intermediul jocurilor 3D pe tablete; evident că acest aspect le dă un avans în dezvoltarea intelectuală“, arată profesorul.

RL: Cum ați identifica generațiile ultimelor decenii?

Dragoș Iliescu: În general, când vorbim de generațiile actuale, discutăm de „Baby Boomers“ (persoane născute între 1945 și 1965), Generația X (aproximativ 1965-1980), Millennials (sau Generatia Y, cei născuți între 1980 și 2000) și Generația Z (începând din 1995 și 2000 și mai recent).

Cu siguranță în ceea ce privește Generația X și mai abitir cu privire la Generația Y există o serie de mituri. Revistele de „știință populară“ și discursul public sunt pline de exemple ale unor astfel de mituri. De exemplu, ni se inoculează că cei tineri sunt mai puțin conștiincioși, se plictisesc repede, iubesc varietatea, nu le pasă de nimic și contează doar ei înșiși, nu sunt motivați, nu mai învață, sunt analfabeți funcționali, sunt mai slabi nu doar la învățătură, ci, ca un efect, sunt mai puțin inteligenți... și am putea continua.

Adevărul este că studiile robuste, realizate nu doar în România, ci de asemenea în cea mai mare parte a țărilor occidentale, arată că aceste afirmații sunt exact cum le-am prezentat: mituri fără fundamentare științifică.

Ce relevă aceste studii?

Nivelul de conștiinciozitate al generației noi a crescut radical comparativ cu Generația X. Conștiinciozitatea - de-finită de psihologi ca o tră-sătură de personalitate ce descrie preferința pentru ordine, muncă susținută spre un scop, perseverență, dorința de realizare - este, în medie, mult mărită la Generația Y față de Generația X, iar acest trend pare să continue și pentru Generația Z. Cu alte cuvinte, atunci când sunt motivați de ceva anume, ne așteptăm ca un reprezentant al noii generații să fie mult mai perseverent și mai orientat spre scop, recrutând resursele necesare pentru a atinge în mod eficient acel scop, decât un reprezentant al vechilor generații.

Reziliența emoțională scade. Atunci când susținem mitul că „nu le pasă de nimic“, sugerăm că sunt robuști emoțional, suficient de robuști încât să gestioneze presiunea din partea celorlalți, fără să le pese și fără să se lase influențați. Trăsătura psihologică responsabilă de reziliența emoțională este denumită de psihologi „nevrotism“ sau, la celălalt capăt al continuum-u-lui, „stabilitate emoțională“. Instabilitatea emoțională, sau ne-vrotismul, este cel mai puternic factor de vulnerabilitate în sănătatea mintală.

În mod interesant, stabilitatea emoțională a noii generații scade, după cum arată studiile. Așadar, reprezentanții generațiilor Y și mai ales Z sunt mai sensibili, mai delicați, mai ușor de jignit, cu o emoționalitate mai puțin controlată. Remarcile negative le generează mai ușor stări de angoasă, tulburare, feedbackul negativ le generează mai ușor anxietate sau reacții de respingere etc.

Unde este superioară noua generație?

Inteligența crește. Efectul prin care se explică evoluția inteligenței se numește „efectul Flynn“, după numele lui James Flynn, psihologul care l-a documentat pentru prima dată. În esență, acest efect spune că inteligența crește, în media unor cohorte diferite, cu 3 puncte pe deceniu (cam 1 punct la 3 ani). Efectul Flynn a fost pus în evidență și în România, este real și arată, printre altele faptul că, de principiu, generația care se naște azi, este, în medie, mai inteligentă cu aproximativ 10 puncte decât cea născută acum 30 de ani...

Creșterea cea mai accentuată remarcată de la o generație la alta în vreo variabilă psihologică este narcisismul. Narcisismul este acea trăsătură de personalitate care descrie o preferință și o predispoziție către urmărirea gratificației, vanitate și admirație privind propriile atribute.

O persoană cu o trăsătură de narcisism accentuată se concentrează excesiv de mult pe propriile interese și dorințe, în detrimentul celor ale celorlalți. Din acest motiv poate avea dificultăți în susținerea unor relații sociale pozitive și de lungă durată, este vulnerabilă la sentimente de rușine și vinovăție, este hipersensibilă în fața unor insulte sau jigniri, reale sau imaginare, tinde să pretindă că este o persoană specială, că este mai importantă decât este cu adevărat, pretinde „expertiză“ în multe lucruri sau domenii, este inabilă în a privi lumea din perspectiva celorlalți etc.

Linia de trend în ceea ce privește narcisismul este într-o creștere marcantă, începând din 1985, creștere care nu pare să se oprească nici la cele mai tinere persoane. Evident, accentuăm faptul că nu toți componenții noilor generații sunt narcisiști, ci că media narcisismului noilor generații este crescută.

Cum se coagulează aceste trăsături?

Toate aceste evoluții descriu un tablou atitudinal și de percepție a propriei identități care este diferit la Generația Y și Z față de generațiile anterioare. Supra-simplificând, putem spu-ne că, în medie, noile generații sunt formate din tineri inteligenți, cu o capacitate sporită de a-și recruta resursele intelectuale, efortul și perseverența pentru a-și atinge obiectivele. Că, în medie, aceste persoane își definesc însă obiectivele altfel decât ar dori, poate, vechile generații: pe baza unor valori mai seculare, mai individualiste, pe baza unor atitudini mai centrate pe gratificarea propriilor dorințe. Își îndreaptă atenția și efortul de multe ori spre demonstrații ale faptului că sunt unici și deosebiți, în fața lumii sau a propriului grup de apartenență. Sunt în același timp persoane mai sensibile emoțional, ușor de rănit și mai lipsite, în medie, de rezistență emoțională. Interacțiunea cu ele este de aceea mai dificilă, necesită mai multă atenție și empatie, recunoaștere explicită a valorii interlocutorului și, în general, înțelegere a faptului că sunt altfel... fără a fi nici mai răi și nici mai buni.

Vastă experiență internațională

Dragoș Iliescu este specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică. Este autor a peste 80 de lucrări publicate în jurnale și cărți de specialitate și a peste 70 de lucrări prezentate la conferințe internaționale. A fost consultant în sute de proiecte, în principal de resurse umane. Este unul dintre membrii fondatori ai grupului Psyence, care reunește o serie de servicii comerciale în aria psihologiei aplicate, precum Testcentral – editorul român de teste psihologice, D&D Research – agenție de cercetare de piață și consum. A fost președinte al Asociației de Psihologie Industrială și Organizațională și este președintele actual al International Test Commission.