Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Prof. univ. dr. Cristian Păun: „Investitorii străini aşteaptă acum să vadă ce se întâmplă cu România“

Florin Budescu Actualizat: 20.11.2017 - 22:19

Moneda euro s-a apreciat puternic încă de luni, 13 noiembrie, la 4,6495 lei. Istoric, este cel mai mic curs al leului în raport cu moneda europeană înregistrat vreodată.

Share

Moneda euro s-a apreciat puternic încă de luni, 13 noiembrie, la 4,6495 lei. Istoric, este cel mai mic curs al leului în raport cu moneda europeană înregistrat vreodată. Euro a încheiat săptămâna în scădere uşoară, la 4,6400, vineri, 17 noiembrie. “România liberă” a stat de vorbă cu universitarul Cristian Păun despre cauzele acestei evoluţii negative pentru moneda naţională.

RL: Care sunt motivaţiile evoluţiei negative a leului în raport cu moneda euro?

Cristian Păun: Există mai multe cauze. Sunt cinci factori. Îi voi enunţa întâi, sintetic, pe toţi. Primul: inflaţia este în creştere; apoi, balan-ţa comercială e negativă, pentru că nu vin investiţiile. Acestea sunt însă acum parţial compensate de remitenţe, care, din păcate, se vor duce tot către importuri. Datoria externă a României e în creştere. Pentru aceasta, se plăteşte anual un serviciu al datoriei în creştere.

Cum se explică inflaţia aflată în creştere?

Dacă ne uităm la dinamica masei monetare dintre anii 2014-2017, vedem o dublare a cantităţii de lei pe care BNR a infuzat-o în economia naţională. A aruncat în piaţă foarte mulţi lei, din diferite motive. Aceas-tă masă monetară în lei produce acum aceste efecte, aceste presiuni inflaţio-niste, care, încet-încet, se transferă şi la cursul de schimb. Când masa ta monetară creşte mai accelerat decât cea a ţării sau a grupului de ţări cu care te compari, în cazul de faţă Zona Euro, apare deprecierea cursului de schimb. Este o teorie economică de bază, se numeşte teoria parităţii puterilor de cumpărare.

România are creştere economică. Problema este: cum anume e aceasta? Pe ce baze? Şi e sustenabilă?

O altă presiune vine dinspre balanţa comercială. Da, România are creştere economică. Chiar s-a văzut că este o creştere-record, deocamdată pe date-semnal, care, din păcate, se face foarte mult pe consumul mărit prin politica veniturilor, din ultima perioadă, care nu poate să fie prins din urmă de producţia locală. Ai o creştere naturală a importurilor mai mare decât creşterea exporturilor. Eu aş mai adăuga aici şi că UE a ieşit din criză.

A ieşit UE din criză realmente?

Se vede acest lucru în cifrele existente, care indică şi o creştere a exporturilor româneşti. Când economia europeană, de care suntem legaţi în proporţie de 70%, pe comerţ exterior, creşte, automat şi exporturile cresc. Numai că exporturile româneşti se fac cu foarte multe importuri de completare: materii prime, subansambluri ş.a.m.d.

Puteţi să daţi un exemplu concret?

Cazul clasic al Daciei Logan. Maşina e fabricată în România, dar motorul este fabricat în Franţa şi importat apoi în România. Creştem producţia la export, dar, de fapt, importăm motoare. Creşterea aceasta de importuri, pe care o vedem în ultima perioadă, vine atât pe fondul unui consum intern puternic crescut, comparativ cu ce poate produce economia României. Dar vine şi prin această creştere a importurilor de completare, care trebuie să ţină în spate creşterea exporturilor româneşti, dar, de ce nu, şi orice încercare a producătorilor români de a ţine pasul cu consumul crescut. Noi importăm şi tehnologie.

Adică?

Dacă eu vreau, de exemplu, să ţin pasul cu românii care consumă mai mulţi covrigi, automat îmi trebuie tehnologia de produs covrigi, care, din păcate, nu prea se face în România.

Până acum aţi enunţat doi factori. Al treilea factor vine dinspre contul financiar. Nu avem investiţii străine directe într-o dinamică mulţumitoare, care să aducă suficient de multă ofertă de valută în România, pentru ca acest curs să se tempereze.

Ba, din contră, anul acesta au scăzut dramatic aceste investiţii, iar în prezent ele sunt pe hold, din cauza a ceea ce se întâmplă la nivel politic. Investitorii aşteaptă.

Investiţii amânate. Acest lucru face ca valuta necesară să nu intre. Putem să adăugăm al patrulea factor, care e multianual: finanţarea externă a României. Statul, pe o datorie publică în creştere, care a ajuns la peste 70 de miliarde de euro, jumătate din ea fiind datorie externă, plăteşte anual un serviciu al datoriei externe. Aceasta înseamnă dobânzi, uneori chiar şi rate consistente.

Când plăteşti aceste dobânzi anual şi creşti datoria publică externă semnificativ – pentru că aşa s-a întâmplat în ultimii ani, practic, pui presiune pe cursul de schimb. Te alimentezi cu valută de pe piaţa ta locală şi contribui la această presiune naturală pe cursul de schimb leu vs alte monede.

Există factori care mai pot tempera această depreciere?

Da. Remitenţele (n.r. - adică banii aduşi de sărbători, acasă, de românii din diaspora) sunt foarte puternice pe final de an, dar, din păcate, se traduc în consum în plus şi de multe ori în importuri mai mari, ce vor fi plătite în lunile ianuarie-februarie. În ultimii ani, cei ce lucrează în străinătate sunt principalii investitori străini în economia românească.

Dacă poate în decembrie vom avea o uşoară temperare a cursului de schimb, prin remitenţele ce vor intra în România, efectul se diminuează semnificativ în lunile ianuarie-februarie ale anului următor, când vin facturile de import pentru a fi plătite.

Deci, acum vom avea o calmare relativă a cursului, după care...

... va fi un salt nou. De regulă, facturile de import cu Zona Euro au impact la trei-şase luni. Mai avem o problemă şi pe partea de dobânzi. Ecartul de dobânzi, dobânzile, în general, sunt şi ele cu efect asupra cursului de schimb, dar deocamdată eu zic că nu au o influenţă semnificativă pe cursul de schimb.

Care este al cincilea factor?

Riscul sistemic. Când ai aceste frământări politice interne, această instabi-litate politică, ce nu înseamnă neapărat că Guvernul nu cade, dar mai degrabă m-aş lega de problemele acestea – problema domniei legii, birocraţia, corupţia ş.a.m.d. –, lucrurile acestea nu sunt bune pentru stabilitatea macroeconomică de ansamblu, inclusiv pentru cea a cursului de schimb.

Acestea afectează încrederea, inclusiv a localilor, în economia românească şi duce la ştirbirea încrederii în moneda locală. Nu mai economiseşti în lei. Atenţie: ponderea depozitelor în valută rămâne undeva la 40%. Românii încă îşi ţin în valută aproape jumătate din economiile lor! România îşi face singură rău. 

 

CV

Cristian Păun este analist economic, profesor universitar doctor, pro-decan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice. Profesor-asociat la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti şi la SNSPA, este membru şi director executiv al Societăţii Române de Economie, membru al American Economic Association şi European Economic Association. Este doctor în Economie, cu teza de doctorat “Riscul portofoliului internaţional”.

„Cazul clasic al Daciei Logan. Maşina e fabricată în România, dar motorul este fabricat în Franţa şi importat apoi în România. Creştem producţia la export, dar, de fapt, importăm motoare. Creşterea aceasta de importuri, pe care o vedem în ultima perioadă, vine atât pe fondul unui consum intern puternic crescut, comparativ cu ce poate produce economia României. Dar vine şi prin această creştere a importurilor de completare, care trebuie să ţină în spate creşterea exporturilor româneşti, dar, de ce nu, şi orice încercare a producătorilor români de a ţine pasul cu consumul crescut. Noi importăm şi tehnologie.“

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...