23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialKelemen Hunor: Maghiarii din România îşi doresc o Ungarie puternică (varianta în...

Kelemen Hunor: Maghiarii din România îşi doresc o Ungarie puternică (varianta în maghiară)

Ministrul Kelemen Hunor  este favorit în cursa pentru preşedinţia UDMR, fiindcă este succesorul desemnat al actualului şef al Uniunii, Marko Bela. Pe termen scurt, Kelemen Hunor mizează pe rămânerea la guvernare până la alegerile din 2012 şi crede că până atunci UDMR îşi va recupera electoratul pierdut în perioada crizei economice. Pe termen lung, actualul ministru al Culturii sugerează că Uniunea ar trebui să participe mai cu seamă în guvernări de dreapta şi crede, la fel ca şi principalul său contracandidat, că există premise pentru înfiinţarea autonomiei teritoriale, cel puţin în regiunea secuiască.

Citiţi aici interviul cu Peter Eckstein-Kovacs, contracandidatul lui Kelemen Hunor la şefia UDMR

De ce vreţi să fiţi preşedinte UDMR?

K.H.: Sunt de 15 ani în UDMR, am avut un traseu de parcurs şi a venit momentul să candidez la această funcţie fiindcă am şi experienţa necesară, cunosc şi foarte bine organizaţia, am urcat toate treptele, acum sunt preşedinte executiv, am umblat foarte mult prin ţară ca parlamentar, ca secretar de stat, ca ministru. În plus am o viziune clară despre viitorul
UDMR şi despre viitorul comu¬nităţii maghiare.

De ce credeţi că sunteţi mai bun decât principalul dvs. contracandidat, Kovacs-Ekstein Peter?

K.H.: Sunt o altă generaţie, am o altă viziune, am o altă istorie şi un alt trecut în UDMR, am fost în ultimii 15 ani mult mai activ decât dl Ekstein şi cred că atât calităţile mele, cât şi defectele mele sunt mai apropiate de ceea ce trebuie să fie un preşedinte UDMR, decât cele ale lui
Ekstein. Acest lucru nu înseamnă că Ekstein nu este un coleg bun, un coechipier de nădejde şi un om politic redutabil.

L-aţi aduce în echipa dvs.?
K.H.
: Fără doar şi poate, oricând. Acum însă Ekstein are o responsabilitate pe lângă preşedintele Băsescu şi, dacă voi ajunge preşedinte, îl voi ruga să rămână în continuare acolo până la alegerile viitoare.

De ce-ar fi bine ca Ekstein să rămână lângă Traian Băsescu?
K.H.
: UDMR şi-a dorit, încă din perioada lui Emil Constantinescu, să avem un consilier prezidenţial, fiindcă şeful statului reprezintă şi comunitatea maghiară. Sunt multe cazuri în care e bine să primească sfaturi şi de la cineva care cunoaşte problemele maghiarilor. Funcţia de consilier i-a fost oferită de Tra¬ian Băsescu direct lui Ekstein, dar, înainte de a accepta, el a venit la UDMR şi ne-a consultat. Deci e bine ca Ekstein să rămână la Cotroceni.

Vorbiţi ca şi cum aţi câştigat deja funcţia de preşedinte UDMR.
K.H.
: Nu, dar eu sunt convins că Ekstein va rămâne la Cotroceni.

E un avantaj pentru Kovacs-Ekstein Peter că se află în apropierea lui Traian Băsescu?
K.H.
: Nu este un avantaj, cum nu este un avantaj pentru mine că sunt ministrul Culturii, pentru că în această perioadă membrii Guvernului nu sunt foarte iubiţi.

Dar este un avantaj că sunteţi susţinut de actualul lider UDMR, Marko Bela?
K.H.
: Nu ştiu dacă este un avantaj sau un dezavantaj, dar e ceva normal, fiindcă am lucrat foarte mult cu Marko încă din 1999. Nu suntem de aceeaşi părere în toate problemele, dar, dacă mă susţine, îşi dă seama că şi eu pot să conduc UDMR, fără să pierdem prezenţa noastră în Parlament în 2012.

Există voci în UDMR care susţin că dvs. veţi fi doar un pion pentru vechea gardă, mai cu seamă că Marko Bela va rămâne în anturajul executiv al elitei Uniunii.
K.H.
: Sunt acuzaţii gratuite, fiindcă eu sunt o persoană foarte autonomă, care ascultă toate părţile, dar niciodată deciziile mele nu au fost luate de alţii şi nu vor fi luate nici dacă voi fi ales preşedinte UDMR. Eu îi cunosc bine pe toţi colegii mei, mai ales pe cei care au muncit şi nu au fost doar primadone în politică: Marko nu este omul care, după 18 ani în care a fost şeful UDMR, să vrea să conducă Uniunea din umbră. El când spune că se retrage, chiar se retrage şi încet-încet toată generaţia lui se va retrage.

Din 1996 UDMR a fost aproape tot timpul la putere. Dacă veţi deveni şeful UDMR, veţi continua această strategie de a intra în orice alianţă de guvernare?
K.H.
: Nu suntem singurii, care procedăm aşa. Cei care sunt în Parlament au guvernat unii cu alţii şi nu puteţi găsi un partid care să nu fi făcut astfel de alianţe de guvernare: UDMR a fost o formaţiune mereu deschisă spre dialog şi colaborare. Eu sunt adeptul politicilor de centru-dreapta, cel puţin pentru încă un mandat, fiindcă am început în 2005, împreună cu PNL şi PD, reforme în toate domeniile şi acest proiect trebuie dus mai departe, altfel România va alege din nou alt drum, se va întrerupe ceea ce am făcut până acum şi ar începe un alt traseu, care va fi un dezastru.

Deci sunteţi adeptul politicilor de centru-dreapta. Şi dacă după 2012 nu veţi putea face o alianţă în acest sens?
K.H.
: Vom vedea atunci dacă va fi nevoie de noi. Dar, dacă se va putea forma o coaliţie de centru-dreapta, eu zic că din punctul de vedere al societăţii româneşti ar fi bine să continuăm ce-am început. În orice caz, UDMR a avut un singur aliat constant: comunitatea maghiară.

Sunteţi gata să semnaţi un protocol de guvernare cu termen alegerile din 2012?
K.H.
: Da.

E în avantajul UDMR să rămână la guvernare până în 2012?
K.H.
: Depinde ce facem în coa¬liţie: dacă reuşim să resuscităm economia şi să punem bazele unui buget echilibrat, eu zic că da. Ceea ce am făcut noi în 2010 trebuia făcut în 2009, când a guvernat marea coaliţie, dar, dacă noi n-am fi făcut ce-am făcut, România ar fi ajuns în incapacitate de plată la sfârşitul anului trecut.

Cu alte cuvinte, după alegerile din UDMR nu veţi mai discuta posibilitatea ieşirii de la guvernare?
K.H.
: Doar dacă nu vor fi respectate angajamentele luate în coaliţie. În 2010 au fost respectate. Dacă vom semna un protocol şi nimeni nu se va dezice de scopurile comune, nu avem nici un motiv să ne gândim la altă coaliţie, mai ales că acum opoziţia nu vrea să guverneze, vrea doar să dărâme Guvernul Boc. Nu este un curent majoritar în UDMR în favoarea ieşirii de la guvernare, sunt doar câteva voci.

Aveţi un termen pentru adoptarea legii minorităţilor?
K.H.
: Sfârşitul anului 2011.

Promiteţi în campania din interiorul UDMR autonomia Ţinutului Secuiesc. Cum credeţi că-i veţi convinge pe liderii partidelor româneşti să fie de acord?
K.H.
: E un deziderat care poate fi obţinut doar pe căi legale, dar acest lucru durează.

Cât?
K.H.
: Nu ştiu, trebuie mai întâi schimbată mentalitatea. Eu văd tot mai des în Ardeal foarte mulţi români care nu mai sunt speriaţi de autonomie.

Nu le oferiţi alegătorilor dvs. nici o perspectivă? E vorba de 20 de ani sau mai mult?
K.H.
: Nu ştiu, până atunci comunitatea are nevoie de dezvoltare economică, drepturi lingvistice etc. Nu este un proiect care se poate realiza împotriva majorităţii.

Există sondaje recente care arată că UDMR a scăzut sub cinci la sută, pragul de admitere în Parlament.
K.H.
: Sondajele sunt diferite şi rezultatele lor depind foarte mult de eşantionarea care se face, fiindcă la 1.200 de intervievaţi nu sunt chestionaţi mai mult de 70 de maghiari, iar din această diferenţă nu se poate obţine un rezultat foarte relevant.

Sugeraţi că datele sondajelor care arată că UDMR a căzut sub pragul parlamentar nu ar fi reale?
K.H.
: E adevărat că şi electoratul maghiar este nemulţumit de măsurile dure luate de Guvern, iar noi trebuie să facem un efort mare să-i recuperăm pe cei care s-au îndepărtat. Din sondajele noastre, sunt probleme, dar nu atât de mari încât să pună sub semnul întrebării accesul în Parlament.

Cum puteţi atrage de partea dvs. celelalte formaţiuni maghiare care ar putea să vă concureze în alegeri?
K.H.
: Coaliţii nu putem face, fiindcă asta ar însemna ridicarea pragului la 8 la sută, ceea ce ar fi un risc foarte mare, de aceea ne gândim la o înţelegere precum cea din 2009 pentru europarlamentare. Cred că vom avea suficientă înţelepciune şi noi, şi Laszlo Tökes, pentru că responsabilitatea este enormă. Cred că va fi o oarecare luptă la alegerile locale din 2012, dar până la scrutinul general vom ajunge la o înţelegere. Am putea să găsim o soluţie şi pentru locale pentru a evita să ne războim între noi. Comunitatea maghiară vrea o reprezentare unitară, cel puţin aşa spun 80 la sută din maghiari.

Când aţi discutat ultima dată cu Laszlo Tökes?
K.H.
: La sfârşitul anului trecut, suntem în relaţii corecte. Eu, înainte de alegerile interne, nu l-am căutat să ne întâlnim, fiindcă alegerile se fac în interiorul UDMR, nu în afară. Tökes se gândeşte acum la înregistrarea unui nou partid, înseamnă că se gândeşte la altceva. Eu sunt autonom, de aceea nu am vrut să merg nici la Budapesta, nici la Tökes, nici la Cotroceni.

Înfiinţarea acestui nou Partid Popular Ardelenesc v-ar putea crea probleme la alegerile
din 2012?
K.H.
: Da, dacă nu ne vom înţelege.

Există deci riscul ca maghiarii să nu mai fie reprezentaţi în Parlament printr-o formaţiune politică?
K.H.
: Da, acesta este pericolul. Sunt foarte mulţi care aşteaptă să nu intrăm în Parlament şi nu vrem să le facem pe plac.

Budapesta oferă cetăţenie ungară maghiarilor din România. Credeţi că ei ar trebui să aibă şi drept de vot în Ungaria, fiindcă deocamdată legea alegerilor nu le-ar da acest drept?
K.H.
: Cred că nu ar trebui să existe cetăţenie parţială: ori oferi o cetăţenie plină, ori nu dai de loc. Moldovenii care au primit cetăţenia română au şi drept de vot, acest model cred că trebuie să fie aplicat şi de Ungaria. Din câte înţeleg, se pregăteşte schimbarea legii electorale, care nu permite nici ungurilor din diaspora să voteze. În colegii uninominale e greu de altfel să votezi din Chicago. Orice cetăţean trebuie să aibă dreptul să voteze şi să fie ales.

Acest lucru ar putea schimba atât echilibrul din UDMR, cât şi pe cel din Parlamentul de la Budapesta. Partidele ungare vor putea face campanie şi în interiorul comunităţii maghiare din România şi chiar prin intermediul unor reprezentanţi
ai UDMR.
K.H.
: Nu va schimba nici echilibrul din UDMR, nici echilibrul din Parlamentul Ungariei, fiindcă nici în România nu a schimbat cu nimic raportul dintre forţele politice faptul că moldovenii au primit cetăţenie română. Cei care cred că maghiarii din România vor vota toţi cu FIDESZ sau cu altcineva se înşală. Maghiarii din românia nu sunt o turmă de oi.

Ce fel de relaţii vă propuneţi cu FIDESZ, partidul de guvernământ de la Budapesta, în condiţiile în care UDMR a avut mai degrabă o colaborare rece cu acest partid de dreapta şi mai bune cu socialiştii?
K.H.
: Voi avea după Congres întâlniri cu FIDESZ. Relaţiile instituţionale nu sunt cele mai bune, dar vor fi mai apropiate.

La ce v-ar ajuta o relaţie mai bună?
K.H.
: Sprijinirea comunităţii maghiare din România se poate face mai eficient. Maghiarii din România îşi doresc o Ungarie puternică, iar Budapesta este interesată ca maghiarii din România să aibă o reprezentare politică puternică, fiindcă atunci relaţiile instituţionale sunt mai bune. E un interes trilateral: şi pentru politicienii români prezenţa maghiarilor în Parlament e importantă.

CV Kelemen Hunor (43 ani)


>>
Născut în 1967, în comuna Cârţa, jud. Harghita;

>>A studiat medicina veterinară şi apoi filozofia, la Cluj;

>>1997-2000: secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea UDMR;

>>2000-prezent: deputat UDMR de Harghita;

>>2007-prezent: preşedinte executiv al UDMR;

>>2009-prezent: ministru al Culturii.

“Eu sunt adeptul politicilor de centru-dreapta, cel puţin pentru încă un mandat, fiindcă am început în 2005, împreună cu PNL şi PD, reforme în toate domeniile şi acest proiect trebuie dus mai departe, altfel România va alege din nou alt drum, se va întrerupe ceea ce am făcut până acum şi ar începe un alt traseu, care va fi un dezastru.” Kelemen Hunor

Sabina Fati
Sabina Fatihttp://sabina-fati
Sabina Fati, redactor-sef adjunct
Cele mai citite

România aniversează 20 de ani de apartenență la NATO. Mesajul președintelui Klaus Iohannis

La celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO este...

Declarațiile lui Cristiano Bergodi, înainte de Universitatea Craiova – Rapid

Cristiano Bergodi, antrenorul Rapidului, spune că formaţia sa trebuie să joace cu încredere şi curaj pentru a câştiga toate cele trei puncte în meciul...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...
Ultima oră
Pe aceeași temă