Jurnalistul Gabriel Basarabescu, de la Radio România: Partidele ar trebui să respecte ascultătorii | INTERVIU ROMÂNIA LIBERĂ

de Razvan Chiruta , 20 iunie 2017 - stire actualizata la ora 00:10, 20 iunie 2017
Gabriel Basarabescu

Gabriel Basarabescu, unul dintre jurnaliștii care l-au criticat deschis pe fostul președinte director general al Radioului public, acțiune ce nu a rămas fără repercusiuni asupra carierei sale, avertizează asupra modului cum își vor numi partidele politice reprezentanții în noul Consiliu de Administrație.

Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) rămâne o sinecură importantă pentru membrii de partid. După terminarea bruscă a mandatului președintelui director general Ovidiu Miculescu, împotriva căruia a fost deschis un dosar penal, și respingerea de către Parlament a raportului de activitate a Radio România, au început luptele pentru un nou Consiliu de Administrație al SRR. Mâine au loc alegerile pentru desemnarea celor doi reprezentanți ai salariaților, restul de poziții până la 13 fiind completate, prin numiri directe, cu reprezentanți ai formațiunilor politice. Miza este importantă: bugetul SRR este de 383 milioane de lei pentru anul 2017.

Gabriel Basarabescu, lider de sindicat în cadrul instituției, unul dintre jurnaliștii care au contestat intens activitatea fostei conduceri a Radio România, speră să obțină mâine un loc în noul CA, în condițiile în care pentru cele două locuri candi-dează 19 persoane. Acțiunea de desemnare a Consiliului de Administrație al SRR se desfășoară pe repede înainte, deoarece Parlamentul și conducerea interimară a societății grăbesc procedurile înainte de vacanța parlamentară.

„România liberă“: De ce ai decis să candidezi pentru un loc în Consiliul de Administrație al SRR?

Gabriel Basarabescu: Având experiența celor pes--te 3 ani de derapaje extrem de grave din Societatea Română de Radiodifuziune și constatând că nu a existat nici măcar o încercare de reducere a acestora din partea celor care ar fi trebuit să o facă, am înțeles că, dacă nu ne vom implica, șansele de transparentizare a deciziilor și, evident, de redresare a instituției sunt minime. 

Ce trebuie schimbat în acest moment în SRR? Care sunt punctele slabe?

Oh, extrem de multe. Revenirea la o ierarhie a valorilor, care nu poate fi făcută fără o strategie și fără obiective clar asumate, ambele fiind inexistente practic astăzi. În ultimii ani, instituția s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de la obligațiile presei publice și a „îmbrățișat“ dureros de mult limbajul și comportamentul unor structuri comerciale. Genurile jurnalistice au fost în marea lor majoritate părăsite. Dau doar câteva exemple: o știre prezentată la jurnal ar trebui preluată, sub alte forme, în emisiunile zilei sau ale săptămânii și, în cazul subiectelor extrem de importante, ar trebui cre-ate campanii de interes național.

Până și în perioada comunistă mimam măcar interesul pentru investiga-ții și anchete. Campanii de genul „România Furată“ sau „România, te iubesc“ ar trebui să-și găsească locul în primul rând la posturile publice. Relația cu ascultătorii este as-tăzi aproape inexistentă. 

Zonele în care SRR nu se poa-te recepționa sau se recepționează prost sunt extrem de multe, iar asta este cu siguranță o vulnerabilitate gravă. Pe de altă parte, pentru a avea o presă onestă, implicată și curajoasă, trebuie schimbat și clarificat sistemul de evaluare din instituție, pentru că așa cum este conceput acum nu reprezintă altceva decât o formă de presiune aplicată cu cinism celui evaluat. 

Nopțile Radio România au dispărut (cu rare și onorabile excepții) și în locul lor apăr reluări de programe și, culmea, de buletine de știri. Redacția Muzicală, unul din-tre departamentele ce de-fineau SRR, a fost aproape desființată și în prezent difuzăm în sistem comercial programe muzicale, gestio-nate de personaje fără nici un fel de pregătire în domeniu, aduse și impuse de echipa fostei conduceri. Fonoteca SRR este cea mai mare din țară și este hilar faptul că ceea ce noi nu mai avem voie să difuzăm este preluat cu mult succes de posturi private, fără a ni se plăti măcar drepturile de autor. Și, deși pare doar o problemă de gestionare „subiectiv artistică“, vă asigur că în spate putem vorbi și de sume extrem de importante de bani. Contractele de muncă, obligațiile noastre editoriale și tehnice, orarul de lucru al colegilor de la tehnic, problemele „de specialitate“ ale orchestrei, ale corului și ale altor departamente sunt subiecte care, din păcate, nu s-au aflat pe agenda celor care au condus instituția. Va fi mult de lucru, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu... Sper să reușim să ne redresăm!!!

Cine sunt reprezentanții care vor ajunge în Consiliul de Administrație din partea partidelor politice și ce experiență au aceștia în radio?

Asta nu știm. Greu de spus cine va fi, dar ceea ce am spera noi ar fi ca fiecare partid să facă transparent, pe baza unor proiecte și CV-uri cu realizări, selecția celor pe care-i vor numi. Consider că așa ar trebui să procedeze toate partidele care vor să se respecte și să respecte totodată ascultătorii, care nu sunt altceva decât votanții din această țară. Până acum, cu rare și onorabile excepții, au fost deseori desemnate în CA al SRR persoane care, din păcate, au adus mari deservicii instituției.

Aproape fiecare mandat de președinte director general s-a terminat cu scandal, în unele cazuri chiar cu dosare penale, vezi cazul lui Ovidiu Miculescu. Ce se întâmplă în SRR de sunt atât de ispitiți directorii să calce strâmb?

Ceea ce am spus mai înainte se aplică și aici.

Am citit un mesaj către angajații SRR în care se vorbea despre „iepurii“ înscriși în cursa pentru CA. Despre ce anume este vorba?

În „lumea“ partidelor nu avem acces, deci pot doar, pe surse, să spun că pe la toate „casele“ există de mai bine de trei luni persoane „devotate“ și „patrioate“ care se zbat să obțină o asemenea sinecură. Gurile rele spun că, de la caz la caz, numărul lor diferă de la minimum 3 „candidați“ pe un loc la, țineți-vă bine, 12. Sper, repet, ca după toată experiența dureroasă pe care SRR a traversat-o, partidele să găsească o formulă care să se concretizeze cu numirea în CA al SRR a unor persoane care să fie cu adevărat cunoscătoare ale domeniului. 

Și de la noi (din partea salariaților – n.r.) sunt mulți candidați, dar eu cred că așa este foarte bine. Cred și sper că a trecut perioada în care alegerile s-au făcut sub imperiul presiunilor și al fricii și mai cred că alegerea poate fi făcută uitându-ne la cine a făcut ceva concret, luând poziție în perioada „de tristă amintire“, și nu la cei care au stat pitiți sau care chiar au pus umărul din greu la susținerea perioadei Miculescu. 

Ai fost unul dintre cei care s-au luptat, la propriu, cu derapajele și cenzura din SRR. Cum vezi acum tot ce s-a întâmplat cu tine în ultimii ani și ce vei face în viitor?

Am hotărât împreună cu colegii din Sindicatul Profesioniștilor din Media și Cultura Română să colaborăm cu toți cei care au avut la rândul lor curajul să atragă atenția asupra a ceea ce s-a întâmplat în perioada „Miculescu“. Și, privind în jur, am constatat că singurii care au mai făcut acest lucru au fost cei din sindicatul SUSRomânia, coordonat de Adrian Moise. 
Așa că, pentru mai multă forță și mai multă coerență, renunțând la orice orgoliu, am hotărât să „mergem“ împreună în alegerile pentru reprezentanții salariaților din CA al SRR.

Cred că merităm să avem parte de trans-parență, de o reală ierarhie a valorilor și de o restabilire echitabilă a veniturilor. 

Citește ziarul integral în format .PDF aici!

Comentarii

  • romulus

    20 iunie 2017 7:40

    De oameni cu valoarea D-lui Basarabescu are nevoie si Radioul,instrumentul care patrunde in toate casele Romanilor. Va felicit si va rog sa reveniti cu emisiunile de acum niste ani,doua ore sambata si doua ore duminica dimineata ascultate cu foarte mult intres in toata Tara !

    raspunde comentariului
  • BIBICU

    19 iunie 2017 10:30

    PENTRU SALVAREA RO ESTE NEVOIE URGENT DE ALEGERI ANTICIPATE ODATA CU VALIDAREA REFERENDUMULUI PRIVIND REDUCEREA NUMARULUI DE PARLAMENTARI LA 300, PENTRU A SE ALCATUI UN LEGISLATIV DIN PARLAMENTARI CARE NU AU FACUT PARTE, DUPA 1989, DIN NICI O ORGANIZATIE INFRACTIONALA DE CRIMA ORGANIZATA NUMITA PARTID POLITIC SAU FORMATIUNE POLITICA. NUMAI O REVOLTA GENERALA ADEVARATA POATE SCOATE RO DIN GHEARELE CARACATITEI CORUPTIEI CARE A CAPTURAT TARA DUPA 1989. CLASA POLITICA ESTE CEA CARE A MAFIOTIZAT ROMANIA. TOATE INSTITUTIILE SI AUTORITATILE STATULUI APARTIN MAFIEI ASA CUM A DECLARAT IN FATA COMISIEI PARLAMENTARE FOSTUL SEF AL SPP GEAL BUMITRU ILIESCU . FENOMENUL SOCIO-CRIMINAL LA NIVEL NATIONAL ESTE IN RO MAI COMPLEX DECAT A FOST IN ITALIA SAU EXISTA IN ALTE TARII INAPOIATE ALE LUMII UNDE CANIBALISMUL E PE FATA.

    raspunde comentariului
    • Andrei Palincu

      20 iunie 2017 11:38

      Ai zis-o camarade! Nu inteleg de ce tipi.

      raspunde comentariului
    • Andrei Palincu

      20 iunie 2017 11:36

      Radioul a ajuns cam ca telefonul fix, inutil, o cheltuiala fara rost.Cine mai este ascultator de radio?Eu, cel putin, nu am mai ascultat o emisiune radio de cel putin 8 ani.

      raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design