Interviu cu Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”: 1.000 de cercetători au concurat pentru laserul de la Măgurele

de Petre Badica , 15 noiembrie 2016 - stire actualizata la ora 08:41, 15 noiembrie 2016
Interviu cu Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”: 1.000 de cercetători au concurat pentru laserul de la Măgurele

Istoria de 60 de ani a Institutului de Fizică Atomică a început cu academicianul Horia Hulubei, chemat să dezvolte domeniul de cercetare nucleară din România. Institutul a ajuns un centru de excelenţă, recunoscut în lume prin rezultate deschizătoare de drumuri noi în ştiinţă, printre care se află iniţierea şi dezvoltarea programului centralei nucleare de la Cernavodă. Institutul îşi leagă viitorul și de proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) al laserului de mare putere, care va deveni operațional în trei ani.

Cum a început istoria de 60 de ani a Institutului de Fizică Atomică?

Nicolae Zamfir: Academicia-nul Horia Hulubei a primit însărcinarea de a stabili un centru de cercetări atomice în România. El a studiat în Franţa, din 1930, în laboratoarele lui Jean Perrin (laureat al premiului Nobel pentru fizică).

Acesta a fost conducătorul său de doctorat, dar şi preşedintele comisi-ei sale de doctorat susţinută în 1933 şi din care a făcut parte  Marie Skłodowska–Curie (dublă laureată Nobel: în fizică, 1903, şi în chimie, 1911). Horia Hulubei a dovedit calităţi manageriale deo-sebite, fiind numit Directeur de recherche,singurul străin care a avut această funcţie până în 1947. Până în 1940, a lucrat, timp de 6 luni pe an, în Franţa.

A fost profesor la Universitatea  din Iași, a înființat catedra de Structura Materiei a Universității București și a devenit rector al acesteia. Profesorul Hulubei a coordonat dezvoltarea, pentru prima dată în România, a preparării radioizotopilor şi compuşilor marcaţi, a medicinei nucleare care ajunsese la peste 400 unităţi în spitalele din România.

Hulubei a dezvoltat în Institutul de Fizică Atomică, care avea peste 5.000 de salariaţi, unităţi de producere a aparaturii pentru aplicaţiile tehnice şi tehnologiilor  nucleare.

Care a fost aportul Institutului la construcția centralei nucleare de la Cernavodă?

N.Z.: Institutul de Fizică Atomică, al cărui moștenitor este Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ de astăzi, a fost școala unde s-au format cei care au lucrat în domeniul nuclear. Reactorul nuclear de cercetare a fost construit sub îndrumarea lui Horia Hulubei. Alături de echipa sa, Horia Hulubei a pus bazele unui centru care s-a dezvoltat în toate domeniile fizicii nu doar în cel nuclear. În anii 80, institutul a primit însărcinarea să construiască toată aparatura dozimetrică de la Centrala Nucleară de la Cernavodă în condiții de embargou total, fără să putem importa ceva. Fizica atomică a fost simbolul dezvoltării cercetării ştiinţifice românești. Aici s-a construit primul calculator din România, tot aici a apărut primul laser în anul 1964 și al treilea la nivel mondial. După ’90, guvernanții au decis ca toată aparatura construită la Măgurele - care era omologată de Agenția Internaţională de Ener-gie Atomică de la Viena – să fie dusă în subsol pentru a putea importa alta. 

De ce conducerea țării de atunci a decis să investească în această direcție?

N.Z.: După război, s-a declanșat o concurență în domeniul științific între cele două sisteme (socialist și capitalist – n.red.). România a beneficiat de aportul unor oameni de știință care s-au format înainte de al doilea război mondial în gru-puri de cercetare de prestigiu din Occident și care atunci când s-au întors în țară au creat școli de cercetare. Bineînțeles, regimul i-a folosit în acea perioadă ca să se poată lăuda. Am beneficiat de pe urma acestui aspect, dar partea academică nu a interferat cu cea politică. Platforma de la Măgurele a fost creată în anii ,70 sub regimul Ceaușescu, care s-a folosit de ea ca de o realizare a regimului. Chiar dacă meritele erau ale cercetătorilor.

Cum a fost trecerea spre democrație?

N.Z.: Primii ani de după Revoluție au fost de restriște. Tinerii au ple-cat, ca urmare a deschiderii gra-ni-țelor, din curiozitate sau din motive financiare, în contextul în care la Institut nu se luau salariile cu lunile. Cercetătorii români au fost acceptați imediat în comunitățile științifice din statele dezvoltate, chiar înaintea medicilor sau a altor categorii sociale. Patrimoniul Institutului a ajuns în paragină. Prin 2004-2005 a avut loc o revigorare a sistemului, unii cercetători au început să se întoarcă în țară. Cercetătorii care au rezistat în primii 15 ani de după Revoluție sunt mărturie a forței școlii de fizică atomică. Ei au rezistat în condiții de genocid intelectual și asta arată tărie. Acum asistăm la o renaștere a domeniului fi-zi-cii atomice. Institutul de la Măgurele revine în prim-planul societății și se afirmă pe plan internațional. În domeniul nuclear suntem printre primele țări din Europa.

Recunoașterea a venit datorită laserului de mare putere?

N.Z.: Cred mai degrabă că locali-zarea proiectului european Ex--treme Light Infrastructure - al la-serului de mare putere - la Măgurele este un efect al recu-noaș-te-rii va-lorii comunității de fizi-cieni din România. Un argument, atunci când am prezentat proiec-tul în fața Comisiei Europene, a fost reprezentat de existența la Măgurele a două domenii: fizica laserelor și fizica atomică. Implementarea acestui proiect a făcut Institutul mult mai vizibil. ELI-PN ne pune în liga marilor infrastructuri de cercetare din lume, iar în domeniul interacției radiației electromagnetice cu materia vom fi pe primul loc. 

Care e stadiul proiectului?

N.Z.: Implementarea sa a debutat în 2013 și va fi operațional în 2019. Din punctul de vedere al implementării și al formării echipei suntem la mijlocul drumului. Vor fi 250 de cercetători și specialiști, iar până acum am angajat 120. Toate posturile sunt deschise internațional, anunțate în toate mediile academice. Am primit o mie de aplicații de angajare, iar concursurile continuă. Cercetătorii care au fost admiși să lucreze la Măgurele sunt de la institutele din țară sau din București. Avem cercetători ro-mâni care s-au întors din străi-nă-tate, unii după studii postdoctorale, alții ca profesori universitari sau ingineri la mari companii. O treime sunt străini dispuși să își continue cariera în România. Atracția o constituie faptul că vor lucra la un centru de cercetare de top, posibilitatea de a face des-coperiri științifice, noi teorii care să rămână în istoria fizicii. Echipamentele vor fi de înaltă tehnologie. Noi, care facem parte din managementul proiectului, pregătim terenul pentru aceste performanțe științifice.     

Există rezultate practice ale laserului de mare putere?

N.Z.: Progresul societății, mai ales după război, este dat de re-lația dintre cercetarea știin-ți-fică și industria de înaltă tehno-logie. Aspect care s-a materia-lizat prin crearea unor parcuri tehnologice. Scopul construi-rii unui astfel de centru de cercetare la Măgurele îl constituie amplasarea României pe harta cercetării mondiale, dar va constitui schimbarea viziu-nii în relația dintre cercetare și indus-trie. Există zeci de firme intere-sate să lucreze cu ELI.

Anul acesta s-a lansat conceptul Laser Valley de dezvoltare a zonei în care trebuie să se implice factorul local și guvernamental. Progra-mul științific a fost organizat de cercetători care au discutat luni de zile ce se poate face cu asemenea instrumente. S-au făcut propuneri de experimente de fizică nucleară și de fizică aplicativă și vom ști exact ce vom face încă din prima zi de funcționare. De la cercetarea fundamentală pot apărea rezultate pe care nimeni nu le poate azi intui, dar există și cercetări aplicate dirijate spre un anumit scop. E destul de greu de prevăzut ce se va întâmpla atunci când a zecea parte din puterea Soarelui va fi concentrată pe un milimetru pătrat.

În niciun alt proiect aflat în implementare nu se poate obţine această putere. Pentru câţiva ani, Măgurele va fi singurul loc din lume unde se va concentra asemenea putere prin interacţia cu materia.

Vor putea apărea legi fizice noi la Măgurele?

N.Z.: Asta se va studia, în primul rând. Ce legi vor guverna această interacţie. O forţă uriaşă va ac-ţiona asupra constituenţilor materiei. Deocamdată avem doar presupuneri legate de ceea ce se va petrece. Există modele, teorii, dar practica este cea care le va confirma. În laborator, aceste fenomene nu au putut fi analizate până acum, dar se pare că astfel de interacţii există în Univers. De aceea, există o probabilitate să apară fenomene noi, legi noi, cu aplicaţii noi.

Care va fi remuneraţia?

N.Z.: Când am mers la Bruxelles cu proiectul ELI știam că trebuie să avem specialişti de nivel foarte înalt. Pentru a intra în competiţie cu instituţii de cercetare europene trebuia să putem oferi şi salarii competitive. Am propus Comi-siei Europene o grilă de salarii la nivelul celorlalte centre. Un student la doctorat, an--gajat ca asistent la cercetare, va primi 1.000 euro net. Un profesor universitar, un cercetător la apogeul carierei, va primi un salariu de 5.000 euro net. Grila a fost aprobată şi de Guvernul României, chiar dacă banii sunt europeni.   

Curriculum vitae

1976: absolvent al Facultatății de Fizică a Universității din București;
1978: fizician la Institutul de Fizică Atomică din Măgurele;
1984: doctor în fizică;
1990: Institutul de Fizică Nucleară al Universității din Köln;
1997: profesor la Universitatea Yale;
2004: directorul general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, unde administrează programul laser ELI-NP.

Comentarii

  • valeanu

    15 noiembrie 2016 21:10

    Stim din comuncatele UE ca cele trei Centre de Cercetare cu Laser Praga, Seghedin,Magurele fac un centru de cercetare UE si finantata de UE.

    raspunde comentariului
  • LASER-VICII

    15 noiembrie 2016 17:18

    "E destul de greu de prevăzut ce se va întâmpla atunci când a zecea parte din puterea Soarelui va fi concentrată pe un milimetru pătrat." Cu siguranta vom fi surprinsi sa aflam cu conditia sa fim anuntati inainte.

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design