Într-un interviu acordat României libere, ministrul Internelor, Traian Igaş, spune că nu va desfiinţa serviciul pentru a scăpa de incompetenţa şi complicitatea unor ofiţeri cu infractorii, dar îl va reforma treptat.
DGIPI, serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost implicat de-a lungul timpului în numeroase scandaluri de acţiuni de poliţie politică directă, de partizanat politic, prin scurgeri de documente compromiţătoare despre politicieni, sau de protejarea unor structuri regionale de tip mafiot. Pentru a stopa obiceiul de a face poliţie politică, perpetuat de foştii ofiţeri de Securitate care populau serviciul secret al MAI, în 1998 acest serviciu a fost desfiinţat de ministrul de atunci Gavril Dejeu şi reînfiinţat, fără majoritatea foştilor ofiţeri de Securitate. În 2001, după revenirea lui Ion Iliescu la preşedinţia ţării, serviciul secret a fost „repopulat” cu foşti ofiţeri de Securitate. Acum, serviciul secret al MAI este acuzat de faptul că nu a avut informaţii despre implicarea în in-fracţiuni a secretarului general al ministerului, Laurenţiu Mironescu, arestat alături de alte 28 de persoane în dosarul de evaziune şi contrabandă din Portul Constanţa. Urmare a scandalului Mironescu, miercuri seara, Igaş i-a demis pe doi dintre şefii DGIPI Constanţa.
Desfiinţaţi DGIPI sau o comasaţi cu DGA?
T.I.: Nici una, nici alta. DGIPI nu poate fi desfiinţată pentru că este un serviciu de informaţii cu atribuţii de protecţie internă, aşa cum au toate ministerele de Interne. Pe deasupra, are atribuţii de a aduna informaţii despre zonele infracţionale din ţară pe care apoi să le livreze Parchetelor. Nu trebuie nici desfiinţat, nici comasat, că nu permite legislaţia. Trebuie reformat şi este în proces de reformare, de modernizare. Cei care nu muncesc, nu dau rezultate şi nu sunt corecţi vor pleca.
Dar această direcţie de informaţii, în care spuneţi că s-a început reformarea, nu şi-a făcut datoria pentru că nu a asigurat protecţia internă şi nu v-a dat informaţii despre Laurenţiu Mironescu, numit secretar general al MAI, acum arestat. Şi nu a avut nici informaţii despre zonele infracţionale, nici de la Piatra Neamţ, spre exemplu, nici din Portul Constanţa. În DGIPI sunt peste 2.000 de ofiţeri care nu şi-au făcut treaba. De ce să-i plătim cu salarii mari de la buget?
T.I.: Este adevărat că nu şi-au făcut treaba, este adevărat că sunt mari probleme cu resursele umane la această direcţie, pe toate palierele ei, perpetuată de ani buni, care însă nu pot fi rezolvate peste noapte. Dar o dată cu venirea mea la minister, în decembrie anul trecut, conducerea veche, reprezentată de chestorii Ştefan Pop şi Bujor Florescu, a plecat, iar activitatea s-a înviorat, rezultatele fiind concretizate în descinderile Parchetului. După scandalul în care a fost implicat fostul şef IPJ Neamt, (Aurelian Şoric, prieten cu lideri interlopi locali – n.r.), am început evaluarea fiecărui serviciu teritorial al DGIPI şi numai din această direcţie au plecat peste 100 de ofiţeri care nu şi-au făcut treaba. Iar acest proces de evaluare este şi acum în desfăşurare, nu numai la DGIPI, ci şi la celelalte structuri ale MAI.
Rezultatele însă nu se văd, dovadă e scandalul arestării lui Mironescu, despre care DGIPI nu a avut nicio informaţie că e implicat în protejarea contrabandei din Portul Constanţa.
T.I.: Într-adevăr, la Constanţa, conducerea instalată chiar de mine în urmă cu câteva luni nu a dat rezultatele pe care le-am aşteptat, de aceea i-am şi schimbat ieri.
Nici conducerea centrală, instalată tot de dvs., nu a dat rezultate. O veţi schimba?
T.I.: Nu, pentru că ei au avut rezultate care nu au fost vizibile pentru presă, dar au fost o mulţime de acţiuni împreună cu Parchetul în baza informaţiilor furnizate de DGIPI, cum au fost spre exemplu acţiunile din această dimineaţă de la graniţa cu Serbia, de la Caraş-Severin. Şi chiar acţiunile de astăzi, din Portul Constanţa, tot în baza informaţiilor DGIPI sunt făcute.
Însă după scandalul arestării lui Mironescu.
T.I.: Nu, erau deja furnizate, pentru că acţiunile nu se fac toate peste noapte, ele sunt pregătite din timp.
Totuşi, actuala conducere a avizat numirea lui Mironescu şi nu a avut nicio informaţie despre gruparea infracţională din Constanţa, formată dintr-un senator, un secretar general al MAI şi toţi şefii regionali ai Vămii.
T.I.: Da, dar aceste informaţii trebuie livrate de serviciul teritorial Constanţa a DGIPI, care nu a făcut-o. De aceea i-am şi schimbat ieri, deşi tot eu i-am numit pe George Popa şi Ion Constantin în urmă cu câteva luni, dar n-au dat rezultatele aşteptate de mine.
Înţeleg că aveţi încredere în conducerea centrală actuală a DGIPI, deşi se poate spune că e şi vina acesteia pentru că nu au coordonat activitatea serviciului din Constanţa.
T.I.: Da, pentru că cei de la conducere sunt de bună credinţă şi nu e vina lor. I-am numit pe Cristian Lascău (şef DGIPI), Adrian Jurcă şi Ioan Sava (adjuncţi) pe 27 decembrie 2010. Tot atunci am cerut informaţii despre Mironescu pentru numirea lui pe funcţia de secretar general. Echipa lui Lascău, pe care i-am adus din teritoriu, nu din centrala DGIPI, au dat căutare în baza de date, unde nu era nicio informaţie despre implicarea lui Mironescu în infracţiuni. Nu ei sunt vinovaţi că nu existau aceste informaţii, ci conducerea veche şi întreaga echipă a serviciului din Constanţa, care nu a avut activitate. Cei trei din conducerea centrală a DGIPI au avut nevoie de timp pentru a-şi face o viziune de ansamblu asupra activităţii serviciilor teritoriale ale DGIPI. Lascău şi echipa sa lucrează cu informaţiile oferite de structurile teritoriale. Serviciul din Constanţa trebuia să dea aceste informaţii şi nu a făcut-o. Ei sunt vinovaţi pentru numirea lui Mironescu pe funcţia de secretar general al MAI, despre care în baza de date a DGIPI nu existau informaţii despre implicările sale infracţionale.
De ce abia azi, la două zile după arestarea lui Laurenţiu Mironescu, s-a declanşat acţiunea de verificare a containerelor din Portul Constanţa, în baza unor informaţii a DGIPI?
T.I.: Pentru că această structură din Constanţa nu a dat informaţii. Astfel de acţiuni, ca cea de azi, trebuiau făcute des în Portul Constanţa. Noi am mai făcut o descindere în port în urmă cu vreo 10 zile.
În baza informaţiilor obţinute de la Poliţia de Frontieră, nu ale DGIPI.
T.I.: La acea descindere a avut o contribuţie şi DGIPI. Da, e adevărat că Poliţia de Frontieră, după restructurarea operată tot de mine împreună cu şeful instituţiei, domnul Ioan Buda, a avut şi are rezultate excepţionale.
A fost singura structură care a acceptat plantarea de către DNA a camerelor audio-video pentru depistarea corupţiei şi au fost arestaţi peste 200 de ofiţeri, după care instituţia a devenit extrem de activă. De ce nu au acceptat şi alţi şefi de instituţii plantarea aparaturii de interceptare, ca vămile şi ANAF, spre exemplu?
T.I.: Nu e problema mea.
Mironescu a avut certificat ORNISS (instituţie care avizează, pe nivele, accesul la informaţii secrete – n.r.) ?
T.I.: Da , a avut.
Certificatul ORNISS se dă cu avizul SRI, al cărui director coordonează activitatea ORRNIS. Pentru ce nivel de secretizare avea aviz Mironescu?
T.I.: Nu ştiu.
Percheziţii la Agigea
Portul Constanţa Sud Agigea a făcut ieri obiectul unei ample descinderi în care 120 de poliţişti de frontieră, vameşi şi jandarmi au început verificări amănunţite asupra unui număr mare de containere cu marfă din China şi Vietnam. Operaţiunea are la bază informaţii furnizate de ofiţerii DGIPI – structura centrală, cu scopul de a stabili dacă există infracţiuni de contrabandă şi evaziune fiscală. Percheziţionarea containerelor din port va continua inclusiv săptămâna viitoare.
BĂSESCU: „Haideţi să vedem vinovăţia”
Într-un interviu acordat ieri postului Radio România Actualităţi, preşedintele Traian Băsescu a declarat că vinovaţii pentru numirea fostului secretar de stat Laurenţiu Mironescu în conducerea MAI trebuie căutaţi printre cei care i-au acordat acestuia certificatul ORNISS, atunci când a fost numit în funcţie. „Ne-am obişnuit ca cineva să răspundă pentru altcineva. Când este vorba de posibile încălcări de lege, nu văd cum e posibil asta. Înţeleg că domnul secretar de stat a primit un aviz ORNISS. Dacă era ceva de spus, trebuia spus atunci, în ianuarie. Haideţi să vedem vinovăţia şi asta nu o pot stabili nici eu, nici ziariştii, ci doar justiţia”, a afirmat Traian Băsescu.
