Ambasadoarea Finlandei în România, Päivi Pohjanheimo, despre rolul propagandei rusești: „Să creeze neîncredere între instituții și între state“ | INTERVIU ROMÂNIA LIBERĂ

de Sabina Fati , 11 iulie 2017 - stire actualizata la ora 22:18, 10 iulie 2017

Reprezentanta diplomației de la Helsinki consideră că relațiile dintre Finlanda și România nu sunt afectate de celebrul caz în care doctorița de origine română cu cetățenie finlandeză căreia statul finlandez i-a luat cei doi copii îi are de partea sa pe oficialii români în lupta ei cu birocrația din Finlanda.

Finlanda susține aderarea României la Spațiul Schengen, potrivit  ambasadoarei Päivi Pohjanheimo. 

Pe de altă parte, vorbind despre amenințările hibride și despre pericolul propagandei, diplomata a amintit că și România este țintă a acestui război. Scopul propagandei pe care o pune la punct Rusia împotriva țărilor europene este “să creeze confuzie, să disturbe atmosfera, să distrugă încrederea în instituții, să creeze neîncredere între instituții și între state”, explică ambasadoarea Finlandei la București, adăugând că  vorbește “la nivel general” și nu se referă la “vreun actor sau  vreo amenințare anume”.

RL: Oficialii români și finlandezi au discutat încă de anul trecut despre un mecanism comun care să pregătească președinția rotativă a Consiliului UE din 2019, anul în care cele două țări vor împărți -a-ceastă președinție, România din ianuarie până în iunie și Finlanda din iulie până în decembrie. Ce implică acest mecanism?

Päivi Pohjanheimo: Este vorba despre munca de pregătire care urmează să fie făcută în lunile următoare. De asemenea, colaborarea dintre România-Finlanda și Croația va începe, probabil, în luna iulie a acestui an (Croația va deține, la rândul ei, președinția rotativă a Consiliului UE din ianuarie până în iunie 2020 – n.red.). Vom schimba puncte de vedere între noi, deja au avut loc două consultări, şi vom face tot ceea ce trebuie pentru a avea o bună coordonare.

Cazul Smicală, despre doctorița de origine română cu cetățenie finlandeză căreia statul finlandez i-a luat cei doi copii, continuă să preocupe lumea politică și diplomatică din România. Această situaţie ar putea afecta relaţiile bilaterale?

În niciun caz, relațiile dintre România și Finlanda sunt foarte bune, sunt profunde și în plină dezvoltare. Eu sunt aici din septembrie 2015 și de atunci încoace au avut loc o serie de vizite la diferite niveluri, în diferite sectoare, urmează să aibă loc vizite importante la nivel politic. Nivelul de încredere între cele două părți este ridicat, suntem în permanent contact, iar faptul că Finlanda și România vor deține în 2019 președinția Consiliului UE creează o nouă punte de dialog între noi. În acest context, dezbaterea publică pe care ați amintit-o a creat o oarecare confuzie. Autoritatea mandatată prin lege să se ocupe de acel caz și care are responsabilitatea să se ocupe de copii funcțio-nează pe baza regulilor UE și a Convenţiei de la Haga privind drepturile copilului. Finlanda şi România sunt ambele membre ale UE și ale Convenției de la Haga, ceea ce înseamnă că din această perspectivă avem platforma juridică după care să ne ghidăm. Finlanda, ca principiu, pune mai presus de orice siguranța copiilor, dezvoltarea lor într-un mediu prielnic, precum și protejarea acestora. Despre cazul particular în discuţie pot să spun că acești copii se află în responsabilitatea Finlandei pentru că ei trăiesc acolo. Dacă acești copii s-ar fi aflat în România, atunci ei ar fi fost cu totul sub autoritatea și competența statului român.

Nu rezultă prea clar de ce statul finlandez i-a luat pe cei doi copii de la mama lor?

Nu pot comenta nicio situație particulară de familie pentru a respecta confiden-ţialitatea legată de copii.  Am văzut o serie de încercări de distragere a atenției de la faptele întâmplate. Instituția mandatată să aibă copiii în grijă cooperează cu partea română. Eu, ca trimis diplomatic al Finlandei, pot doar să dau informaţii despre situații generale.

Erna Solberg, prim-minis-trul norvegian, sugera nu foarte demult că guvernul ei va ceda un mic teritoriu Finlandei, drept cadou la aniversarea a 100 de ani de la obținerea independenței față de Rusia, în decembrie 1917.  Ar fi, probabil, pentru prima dată în istoria relațiilor internaționale când s-ar întâmpla așa ceva. Cum a reușit Finlanda să aibă relații atât de bune cu Norvegia?

Bineînțeles că avem o foarte strânsă cooperare și prietenie cu toate statele nordice, deci și cu Norvegia.  Finlanda este o națiune mică și are propria ei poveste, construită pe câțiva piloni de bază, pentru a-și menține stabilitatea, încrederea în interior și relații bune cu exteriorul, cu toți partenerii noștri. O țară atât de mică, aflată la periferia continentului, este foarte expusă și are mare nevoie să colaboreze. Finlanda apreciază valoarea lucrurilor făcute împreună. Suntem gata să împărtăşim cu ceilalţi lecţiile învăţate din propria experienţă: cum ar fi experiența noastră în educație, cum am reușit să le oferim femeilor un statut egal sau despre poziția centrală a copiilor în societate. Am înțeles că cea mai bună investiție pe care o putem face este investiția în educarea fiecărui copil și acesta este un pilon solid în dezvoltarea Finlandei.

Cadoul promis de Norvegia nu pare să vă impresioneze prea mult.

 Nu sunt sigură că această sugestie va fi pusă în practică. A fost într-adevăr o idee minunată pentru celebrarea celor 100 de ani de independență ai Finlandei. Ar fi fost vorba despre un colțișor de teren aflat în extremitatea nordică a țării, dar, din câte am înțeles, acel gest ar fi presupus foarte multă birocrație națională și internațională. Chiar și intenția rămâne însă ceva minunat.

Acum câteva luni Finlanda a hotărât să le interzică rușilor să cumpere teren în zonele strategice, în apropiere de anumite dispozitive militare. Cum a fost posibil ca cetățenii ruși să poată achiziționa case și pământ în locuri atât de sensibile?

 Era vorba într-adevăr despre terenuri aflate în zone considerate strategice, deci, din câte știu eu, terenurile respective nu au putut fi cumpărate din motive de siguranță națională. În Finlanda, cetăţenii străini pot cumpăra teren și o serie de cetățeni europeni și-au cumpărat cabane, mai ales în Districtul Lacurilor.

Rușii, deși sunt cetățeni europeni, pot cumpăra teren în Finlanda?

 Mai mulți cetățeni ruși şi-au cumpărat cabane şi teren, mai ales în partea de est a țării.

Finlandezii se tem de o eventuală invazie rusească?

Nu pot vorbi în numele tuturor finlandezilor, dar la nivel general o astfel de teamă nu există, pentru că avem relații foarte bune cu toți vecinii noștri, inclusiv cu Rusia, cu care împărțim o graniţă de peste 1.300 de km. Suntem mândri că putem controla frontiera externă a Uniunii Europene. Trebuie să spun că temerile despre care vorbiți sunt foarte rare în Finlanda, în primul rând pentru că suntem o comunitate unită, în care cetățenii au încredere unii în alții și în instituțiile statului. De asemenea, instituțiile finlandeze au încredere unele în celelalte. Este o societate foarte stabilă și care se reface repede în urma diferitelor evenimente. Avem o democrație sănătoasă, care este susținută de instituții sănătoase.

În contextul pregătirii sărbătorii de 100 de ani de la independența Finlandei, guvernul de la Helsinki a spus că este îngrijorat de creșterea  atacurilor propagandistice care vin dinspre Rusia. Care ar fi scopul acestei propagande în Finlanda?

General vorbind, Finlanda nu este singura țintă a amenințărilor hibride și a propagandei. Multe alte țări europene se află în aceeași situație, inclusiv România. Scopul propagandei este să creeze confuzie, să disturbe atmosfera, să distrugă încrederea în instituții, să creeze neîncredere între instituții și între state. Vorbesc, desigur, la nivel general și nu mă refer la vreun actor sau  vreo amenințare anume legată de aniversarea noastră, care creează mult entuziasm. Vă aduceți aminte că Finlanda a fost parte a Suediei pentru 600 de ani și apoi încă 100 de ani a fost inclusă în Imperiul Țarist, perioadă în care am început să ne dezvoltăm autonomia și instituțiile. Suntem o națiune mândră și liberă.

Credeți că ar fi nevoie în interiorul UE de un instrument?

 Cred că trebuie să cooperăm și să putem identifica amenințările hibride. Dar trebuie să avem mai multe date și să înțelegem mai bine de unde vin amenințările, cine le generează, cine sunt jucătorii hibrizi: nu ne putem focaliza pe un singur actor. Sunt și indivizi care lucrează folosind amenințările hibride, de aceea, pentru a contraataca, trebuie să avem un sistem bazat pe respectarea şi aplicarea legilor și pe predictibilitate.

Cât de predictibil este marele vecin al Finlandei, Rusia?

 Când Rusia a candidat pentru Organizația Mondială a Comerțului, Finlanda a fost unul dintre statele UE care au susținut puternic ca Rusia să devină  membru al unui sistem bazat pe reguli, lucru care generează predictibilitate și transparență. Suntem de partea dialogului cu Rusia.    

Sporirea prezenţei NATO în flancul nordic și în flancul estic este un lucru pozitiv

Care sunt șansele Finlandei de a adera la NATO?

Finlanda este în situația în care poate decide dacă vrea să fie membră NATO sau nu. Din când în când dezbatem public opțiunea de a adera la NATO și e bine să ne amintim că avem această posibilitate.

Este adevărat că Finlanda nu va candida pentru NATO fără Suedia?

Suedia este un partener foarte apropiat al Finlandei, inclusiv când vorbim despre apărare, dar Finlanda și Suedia sunt state independente, fiecare își ia propriile decizii chiar dacă suntem atât de apropiate. E adevărat, pe de altă parte, că am devenit membru al UE în 1995, împreună cu Suedia și Austria.  Desigur, dacă Finlanda sau Suedia decide să aplice pentru a deveni membru NATO sau decide să nu devină niciodată parte NATO, acest lucru are implicații asupra celeilalte țări.

Care ar fi avantajele și care dezavantajele de a fi membru NATO?

 Cum ţara mea nu este membru NATO, e foarte dificil să răspund, dar sporirea prezenţei NATO în flancul nordic și cel estic este un lucru pozitiv  pentru mediul de securitate al Finlandei.

Majoritatea cetățenilor din Suedia și Finlanda nu-și doresc să fie în NATO. Cum se explică opoziția finlandezilor?

 Dezbaterea pe acest subiect a început în urmă cu mai mulți ani și încă nu s-a încheiat. Apoi, experienţa noastră este diferită. În Finlanda se efectuează recrutare naţională. În fiecare an, tinerii sunt încorporaţi pentru efectuarea  stagiului militar, care e obligatoriu la băieţi şi opțional la fete.

În trecut, Finlanda s-a opus aderării României la Spațiul Schengen. Cum vedeți lucrurile acum, e posibilă o integrare  în viitorul apropiat a României în spațiul de liberă circulație?

Într-adevăr, în 2011, decizia Consiliului European a fost aceea că România îndeplinea toate criteriile tehnice pentru a deveni membră Schengen. În 2013, Finlanda a fost de acord cu intrarea eșalonată a României în Schengen, la început cu aeroporturile și mai apoi cu restul. Nu avem însă, în acest moment, pe agenda UE extinderea Schengen.

Credeți că ar fi posibil ca România să fie primită în Schengen înainte de 2019, când țara va prelua președinția Consiliului UE?

De ce nu, dar e nevoie de susținerea tuturor  statelor membre. Finlanda susține eforturile României, inclusiv cu experţi care se deplasează aici.  

 

Comentarii

  • Sorin

    11 iulie 2017 12:17

    Excelenta, ai face bine sa obtii rezolvarea favorabila a cazului Smicala. A'propo, nu Rusia a pus intitutiile finlandeze sa comita abuzuri impotriva doamnei Smicala, dar daca voi nu veti remedia situatia repundand-o pe doamna Smicala in toate drepturile, atunci este posibil ca Rusia sa-si ofere sprijinul in rezolvarea definitiva a problemei finlandeze.

    raspunde comentariului
  • viceversa

    11 iulie 2017 8:52

    Ar trebui sa-i multumim FR ca ea testeaza slabiciunile democratiei europene si-i arata imperfectiunile, asta e primul pas spre imbunatatire. Ne va face democratiile si mai puternice, si mai flexibile, si mai eficiente. Energia lor consumata in a ne face rau se traduce in amplificarea eforturilor democratiilor de a fi si mai bune. Rolul raului pe lume este sa arate binelui cum e si mai bine. Consumandu-si forta pentru altii, isi pierd propria putere de a supravietui. Nu le ramane decat, ajunsi la evidenta ineficientei lor acasa, sa copieze cate ceva din ce au realizat democratiile. Un castig mic pentru efortul disproporționat de a-i critica si astfel de a-i ajuta sa progreseze pe altii.

    raspunde comentariului
  • Ion

    11 iulie 2017 2:25

    Multi copii din Romania ar multumi lui Dumnezeu sa fie luati, hraniti, crescuti si educati de Finlanda.

    raspunde comentariului
    • Kermit

      11 iulie 2017 12:12

      Daca consideri ca acesti copii sunt niste fiare fara suflet se poate spune si asa.... eu sunt convins ca esti un om onest care nu a cunoscut furaciunea si traiesti cu maximum o mie de lei pe luna. Insa cu acesti bani nu-ti poti intretine familia. Deci poti sa-ti donezi copii linistit Finlandei sa ii hraneasca si sa-i educe ....Chia si nevasta ti-o poti trimite la produsin Finlanda. In acest fel constiinta ta va fi impacata.

      raspunde comentariului
    • sobel

      11 iulie 2017 12:10

      nea "ioane" cea at fi sa pleci si tu in finladia si sa sugi la ugerul unui ungro-finic din partea locului !?!

      raspunde comentariului
  • Kermit

    11 iulie 2017 0:53

    Siguri, Rusia poate fi acuzata pe drept de multe viclenii insa ceea ce nu inteleg care este totusi rolul Rusiei in confiscarea abuziiva a copiilor si despartirea lor de parinti si familie!? Finlanda a dezvoltat apucaturi naziste si aceasta nu o onoreaza. Mai mult Finlanda refuza sa respecte Carta Europeana a Drepturilor Omului .... Copiii Cameliei Smicala sunt si CETATENI ROMANI. In consecinta Statul Finlandez este OBLIGAT conform NORMELOR EUROPENE sa accepte discutii si daca este cazul arbitraj pe acest subiect. Logica de genul, Eu sunt Finlanda si fac ce vreau nu face casa buna cu o relatie civilizata intre state. Cum ar reactiona spre exp FInlanda daca Romania ar retine abuziv cetateni finlandezi, ba mult ar refuza sa accepte orice dialog pe aceasta tema? Doamna ambasadoare are de retinut ca indiferent de cat ar fi statul Roman de sovaielnic in aceasta problema , romanii de pretutindeni vor continua protestele si lupta prin orice mijloace pana cand copiii Smicala vor fi inapoiati familiei .... In ultima instanta vor intelege si vremelnicii indivizi care reprezinta diverse institutii ale Statului Roman ca aceasta retinere in asi apara proprii cetateni ii va costa scump. Pana la urma vor fi presati de imprejurari sa intervina si vor interveni. Santajul finlandez nu poate fi acceptat iar Romania nu are dreptul de asi abandona cetatenii oricare ar fi promisiunile care i se vor vantura sub nas.

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design