Kelemen Hunor: „A existat această iluzie sau naivitate“ că Iohannis va înțelege nevoile maghiarilor | INTERVIU ROMÂNIA LIBERĂ

de Sabina Fati , 29 septembrie 2017 - stire actualizata la ora 08:20, 29 septembrie 2017
Kelemen Hunor

Kelemen Hunor (49 de ani) îi laudă pe Liviu Dragnea și pe Călin Popescu Tăriceanu, liderii coaliției de guvernământ, pentru toleranța și deschiderea pe care o arată acestei minorități.

Președintele UDMR a văzut la cei doi „voința politică“ de a reduce pragul pentru localitățile în care locuiesc maghiari, dar și ei au dat înapoi din cauza „atacurilor extrem de incorecte“ venite din partea PMP și PNL, care l-au acuzat pe Dragnea că „trădează România“.

Kelemen Hunor se întreabă și el cui ar putea „să vândă“ Ardealul. Într-un fel, Unirea de la 1918 nu e terminată, sugerează fruntașul UDMR: „Constat și eu ce poate vedea oricine că în 100 de ani noi, nu spun românii, ci noi ca stat, nu am fost în stare să legăm provinciile istorice cu niște autostrăzi. În ce privește autostrăzile, ne aflăm într-un peisaj demn de Kusturica: să pleci astăzi de la Satu Mare la București faci mai mult decât acum 50 de ani și poate chiar decât acum 100 de ani.

Să construiești un pod peste o cale ferată durează opt ani, un pod peste Someș, pe unde ar trebui să treacă Autostrada Transilvania se face de mai bine de 17 ani. E ridicol să inaugurezi cu mare fast în 2017 o linie ferată construită în perioada Imperiului Austro-Ungar (în județul Bistrița – n. red.), doar fiindcă ai făcut niște reparații“. Faptul că pentru prima dată România are un președinte provenit din rândurile minorităților naționale ar fi putut fi în favoarea maghiarilor: „a existat această iluzie sau naivitate, dar nu s-a adeverit“, a declarat Kelemen Hunor.

România liberă: Liviu Dragnea a afirmat recent că este prematură scăderea pragului de la 20% la 10% în Legea administrației publice (Legea 215/2001, art 17: În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne). N-ați avut o înțelegere înainte de semnarea protocolului cu liderii arcului de guvernământ?

Kelemen Hunor: Ultima dată când am discutat acest subiect a fost înainte de schimbarea guvernului. Din martie 2017 când am depus proiectul de modificare a Legii administrației publice locale toată lumea știe ce modificări am făcut. Nu e nimic nou, n-am făcut nimic pe-ascuns. Inițial liderii coaliției de guvernământ au fost de acord cu aceste schimbări, dar după aceea, după ce au văzut reacțiile la televizor s-au speriat. Ajunseserăm la un compromis de 15% și am eliminat pragul alternativ pentru localitățile mici și a rămas un prag alternativ pentru orașele mari, cum ar fi Brașovul, Timișoara, Arad, acolo unde trăiesc comunități semnificative, dar a căror pondere e mai mică de 20% din totalul populației.

Dar de ce un prag de sub 10%?

Există o recomandare din partea experților care monitorizează aplicarea Cartei și Convenției-cadru pentru minorități de scădere a pragului de la 20 la 10%, făcută acum câțiva ani. Dincolo de partea simbolică a chestiunii, am făcut și un calcul pragmatic: acum în interiorul pragului de 20% sunt cuprinse în jur de 370 de localități, dacă l-am coborî la 10% se mai adaugă 93 de unități administrative. După 2001, de când datează actuala lege, lucrurile s-au mai schimbat, inclusiv în localitățile în care atunci erau 20% etnici maghiari, dar între timp numărul lor a scăzut la 17%, spre exemplu. De aceea trebuie extins acest prag. Nu am făcut nimic împotriva bunului simț, eu pot să înțeleg că societatea românească trebuie să accepte aceste lucruri și să fie deschisă, dar în același timp este vorba despre o decizie politică și despre voința politică de a proteja minoritățile. La Dragnea și la Tăriceanu am văzut această voință în luna iunie, când am avut ultimele discuții pentru a găsi o soluție, dar văd din partea PMP și PNL atacuri extrem de incorecte față de acest subiect: că vând Ardealul, că trădează România. Dar cui vând Ardealul?

Credeți că PSD a făcut un pas înapoi din cauza presiunilor PNL?

Contează și aceste presiuni. Chiar și greva foamei între masa de prânz și cea de cină pe care a făcut-o un parlamentar liberal. Există un interes să nu se facă pași înainte în relația minoritate-majoritate. Legea minorităților stă din 2007 în Parlament, de exemplu, adoptarea ei sau modificarea pragului ar fi fost pași înainte între statul român și comunitatea maghiară. Mai este și inițiativa noastră de a avea de 15 martie ziua maghiarilor, așa cum există, de exemplu, ziua tătarilor. Am plecat de la ideea că din 1997 încoace președinții și prim-miniștrii au transmis mesaje publice cu această ocazie.

Faptul că pentru prima dată România are un președinte provenit din rândurile unei minorități este în favoarea maghiarilor?

A existat această iluzie sau naivitate, dar nu s-a adeverit. Încă nu e târziu, fiindcă președintele e la jumătatea mandatului.

Ați menționat eșecul UDMR în legătură cu cerințele comunității maghiare, credeți că acest eșec este cumva suprapus peste luările de poziție naționaliste, peste un nou curent de acest fel?

Se vede cu ochiul liber că există o încurajare a tendințelor naționaliste.

De unde vin aceste încurajări?

Nu știu interesele cui sunt servite, dar văd manifestări  naționaliste pe toate canalele media. Sunt convins că nu interesele României sunt servite în acest fel. Întrebarea mea este în ce măsură clasa politică în 2017 are voința politică și curajul de a face un pas spre reconcilierea minorității maghiare cu majoritate. Dacă nu există, lucrurile nu se vor schimba. Am propus un dialog deschis, care să pornească de la nevoile noastre și de la temerile majorității, să ni se spună de ce orice cerere a UDMR duce la ideea că ungurii vor să fure Ardealul. Mereu am spus că vrem ca dezideratele comunității maghiare să fie atinse în interiorul granițelor României prin mijloace parlamentare. Cu toate acestea, noi suntem considerați factori de risc față de securitatea României.

Este aceasta concluzia vreunei instituții de forță ?

Nu, deși a spus-o și Ministerul de Interne printr-o strategie internă pe vremea când Gabriel Oprea era ministru.

Aveți informații de acest fel de la SRI?

Nu am informații de acolo, dar pot să am bănuieli.

Și aveți bănuieli?

Da, am. Nu din această perioadă de când Eduard Hellvig se află în fruntea SRI. Parcă lucrurile încep să se schimbe, deși într-un astfel de serviciu nu poți face revoluții. Schimbările se fac încet și pot să am dubii. Am văzut și eu, spre exemplu, în diferite dosare penale mandate de siguranță națională, fiindcă dosarul respectiv trebuia neapărat să existe. Mă întreb și eu ce căutau astfel de mandate de siguranță națională în dosare penale.

Vreți să spuneți că politicienii UDMR cu dosare penale au fost ascultați pe baza Legii siguranței naționale doar pentru că erau unguri?

Am văzut într-un dosar penal, nu spun care, mandate pe numele altor colegi din UDMR, asupra cărora nu există nicio acuzație. Convorbirile lor sunt la dosar, mandatele sunt acolo, dar nu e clar de ce au fost monitorizați.

Există o serie de mandate de acest fel și împotriva unor politicieni români. De ce ați crede că politicienii maghiari au fost în mod special urmăriți fără motiv?

Am bănuieli. Nu am dovezi, fiindcă nu am partitura necesară. Când cineva spune că noi, ungurii, am atenta la siguranța națională a României, nu iese nici ministrul de Interne, nici președintele, nici SRI, nici SIE să spună că nu este adevărat și că toate aceste colportări sunt foarte periculoase.

Ați simțit pe propria piele sau aveți informații că liderii comunității maghiare au fost sau sunt monitorizați de anumite servicii secrete?

Am dubii, dar nu am probe. Nu vreau să speculez mai departe.

Ați spus nu demult că nu doar ungurii nu au nimic de celebrat anul viitor și că nici românii n-ar avea prea multe de sărbătorit de vreme ce marile proiec-te care ar trebui să lege vechiul regat de Transilvania sunt neterminate. Credeți că unificarea de la 1918 nu e completă?

E o discuție mult prea serioasă pentru a răspunde cu da sau cu nu. Constat și eu ce poate vedea oricine, că în 100 de ani noi, nu spun românii, ci noi ca stat, nu am fost în stare să legăm provinciile istorice cu niște autostrăzi. În ce privește autostrăzile, ne aflăm într-un peisaj demn de Kusturica: să pleci astăzi de la Satu Mare la București faci mai mult decât acum 50 de ani și poate chiar decât acum 100 de ani. Să construiești un pod peste o cale ferată durează opt ani, un pod peste Someș, pe unde ar trebui să treacă Autostrada Transilvania se face de mai bine de 17 ani. E ridicol să inaugurezi cu mare fast în 2017 o linie ferată construită în perioada Imperiului Austro-Ungar (în județul Bistrița – n. red.), doar fiindcă ai făcut niște reparații.

E cu adevărat Transilvania mai dezvoltată decât vechiul regat?

Ar trebui să observe ceilalți. Noi ardelenii, români, unguri, sași zicem că da. Sunt și cifre și sigur, nu includem în această comparație Bucureștiul.

Vi s-ar părea oportună înființarea unui partid regional?

În această perioadă n-ar fi oportun, dar pe termen mediu sau lung n-aș exclude această idee.

Dacă totuși ar apărea, v-ați ralia?

Acum nu.

Cum vedeți România în următorii 100 de ani?

Depinde în ce măsură vom reuși să fim sinceri unii cu alții. Va fi un dialog dureros despre trecut, dar vom putea clarifica ce vrem să facem în viitor și în acest caz ar putea fi o dezvoltare frumoasă. Dar până când nu punem lucrurile pe masă nu putem face nimic. Nimeni nu discută ce va fi în 2019, naționaliștii și nu doar ei vorbesc numai despre 2018 și despre cum să mă expulzeze pe mine din țară. Ideea unei viziuni comune despre România nu e luată în seamă.

Cine ar trebui să înceapă acest dialog? Poate la nivel politic ați putea începe chiar dvs.

Este vorba despre un dialog pe mai multe niveluri: la nivel politic, academic, economic, educație etc. Cineva singur nu poate începe. Eu am încercat să dezvolt acest dialog. Am discutat și cu președintele Iohannis: i-am propus un pact între majoritate și minoritățile etnice, cu patru-cinci puncte simple. Aș fi vrut să ieșim din acest cerc permanent, în care atunci când oamenii nu mai au idei joacă pe cartea maghiară, să nu mai fie puse în discuție drepturile deja dobândite.

Și președintele ce v-a răspuns?

M-a ascultat foarte atent și mi-a spus că are nevoie de timp de gândire.

Încă se mai gândește?

Poate. Sunt convins că această discuție poate fi reluată.

Aveți senzația că președintele nu vrea să fie implicat în această chestiune majoritate vs. minoritate?

Nu pot spune asta, dar în mod cert așteptările erau mai mari din partea comunității maghiare față de președintele Iohannis. Nimeni nu s-a așteptat la o mare revoluție din partea președintelui, dar nici nimeni nu s-a gândit că în mandatul lui se fac pași înapoi.

S-au făcut?

Liceul romano-catolic din Târgu Mureș a fost recent desființat.

În scenariile naționaliștilor, Uniunea Federativă a Naționalităților din Europa încearcă prin Minority Safepack să dezbine România cu ajutorul Rusiei.

Este o manipulare ordinară. Când faci o asemenea acuzație, ea se referă la 60 de milioane de cetățeni ai UE, că aceștia ar servi interesele Rusiei. FUEN a fost creată în anii ’50. Este și a fost patronată în mare măsură de Germania. Minority Safepack a fost inițiat în 2011 și inițiativa a fost depusă la Comisia Europeană în 2013, scopul a fost ca UE să nu fie divizată din pricina minorităților. În Europa de Vest lucrurile au fost rezolvate, dar în statele Europei de Est reglementările nu sunt acoperitoare, de aceea ideea a fost să avem un aquis comunitar în privința minorităților naționale. Comisia nu a acceptat de la început inițiativa FUEN, așa că a urmat un proces la Luxemburg în care noi am câștigat. Urmează ca în 2018 sau în 2019 să se decidă la Bruxelles în privința acestui nou aquis comunitar în materie de minorități. Nu noi am vrut ca aceste lucruri să fie puse pe tapet odată cu centenarul sau în timpul președinției UE. Cine spune că în spate e Rusia, minte. Tocmai cei care vehiculează aceste lucruri sunt cei care fac jocurile Rusiei. Eu am zis mereu că dinspre Rusia nu a venit niciodată libertate.   

Familia și conceptul de căsătorie trebuie separate

Cum votează UDMR în privința referendumului pentru familie?

Fiecare în conformitate cu propria conștiință. Dacă ajungem la referendum vom vedea cum ne vom poziționa. Eu cred că familia și conceptul de căsătorie trebuie separate. Sunt un conservator când e vorba de căsătorie, dar familia înseamnă altceva: o familie e și atunci când partenerii nu sunt căsătoriți, sau când există doar mama și copiii sau doar tatăl și copiii, etc.

Consultă ziarul integral în format .pdf AICI

Comentarii

  • Gyula Bacsi

    16 octombrie 2017 21:03

    Tovarasul Hunor probabil vrea sa se transforme intr-un fel de Attila, Biciul Lui Dumnezeu !?

    raspunde comentariului
  • Gyula Bacsi

    16 octombrie 2017 21:03

    Tovarasul Hunor probabil vrea sa se transforme intr-un fel de Attila, Biciul Lui Dumnezeu !?

    raspunde comentariului
  • Andrei

    07 octombrie 2017 3:23
  • H2O

    04 octombrie 2017 12:40

    Nu va suparati tov.Hunor dar as dori sa stiu care sunt dorintele ungurilor de la noi si care nu sunt aprobate si sa comparam acestea cu drepturilr romanilor di hungaria,daca aceste drepturi ar si exista de fapt?

    raspunde comentariului
  • gelu

    02 octombrie 2017 22:13

    ******* de pusta se cred buricul pamantului.Dupa ce au fost desfintati de Otto cel mare si apoi de turci la Mohacs,au venit in Ardeal sa se dea mari.Vor sfarsi in a fi alungati dincolo de Urali ca parca de acolo se trag neamul bozgoresc al kezarilor.

    raspunde comentariului
  • qwe

    02 octombrie 2017 20:15

    Voi dragi makaci di india ați distrus tot de când v-a dat liber să intrați în Ardeal.

    Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

    Dezvoltat de Bluebay Design