Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Florin Cîţu vrea stolnic de la Securitate

Marius Ghilezan Actualizat: 07.01.2020 - 10:05
Marius Ghilezan

Ministrul finanţelor publice, Florin Cîţu, recunoaşte indirect că nu este capabil să gestioneze colectarea fundurilor bugetare şi că are nevoie de sprijin. Nesigur pe el îşi caută un stolnic, doi sau o mie. De unde? De la noua Securitate.

Începutul de an l-a prins cocoţat pe net, spunând că în curând va introduce în CSAT materialele necesare pentru aprobarea strategiei de informatizare a ministerului şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a Ministerului de Finanţe.
Dar de ce are nevoie de o decizie CSAT? Pentru că altfel nu poate să readucă S.R.I. în casa finanţelor.

S.R.I. nu are atribuţii în domeniul evaziunii mici

Legea de organizare a principalului serviciu român de informaţii nu conferă atribuţii specifice pentru S.R.I. în controlul firmelor şi ale companiilor. În norma lor, veche de pe timpul lui Iliescu, s-a strecurat un “şi altele.” Şi acolo se cuibăresc noile quelque chose-uri. Leguitorul a mandatat serviciul să supravegheze operativ terorismul şi faptele ce aduc atingeri siguranţiei naţionale, nu să fie tartorul business-urilor locale.
Prin decizia CSAT se eludează iar legea. Se bagă pe furiş din nou S.R.I.-ul în treburile colectării veniturilor publice.
Când am susţinut că Republica e ilegală şi că putem oricând să-i oferim tronul Regelui, deontologii statului de drept au sărit ca arşi. Urlau, ca scoşi din papuci, “Constituţia.”
Acum, aceleaşi capete de cretă din UM-urile, batjocoritor numite unităţi de media, nu văd cum e readus S.R.I.-ul în treburile vistiereşti.
Pe timpul guvernării Victor Ponta, împreună cu Traian Băsescu, s-a mai ticluit o aceeaşi manevră, de s-au trezit inspectorii ANAF cu colegi “inteligenţi,” detaşaţi din unităţile S.R.I.
Prin 2018, aceştia au fost retraşi. Se spune. Nimeni nu are vreo certitudine că au şi plecat de acolo.
Iată că Florin Cîţu vrea să dea sistemul naţional de fiscalizare a veniturilor pe mâna S.R.I., deşi aceasta nu are atribuţii legale.

Mulţi ne-am întrebat pe cine are Florin Cîţu în spate?


Acum este clar de unde vine şi unde merge.
La fel ca în vremurile lui Gelu Diaconu, niciodată dovedit “asupra faptei,” se încearcă o nefăcută.
Florin Cîţu consideră că evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate naţională şi anunţă că la începutul acestui an va introduce în CSAT materialele necesare pentru aprobarea strategiei de informatizare a ministerului şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aşa cum spuneam.
În România există inspectori fiscali, poliţie economică, 3.000 de procurori, de ce mai e nevoie şi de noii securişti?
Recent, Klaus Iohannis a promulgat legea privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia de Combatere a Fraudelor a fost iniţiată de Guvern.

Potrivit acesteia, persoanele care sunt încadrate în funcţia de inspector antifraudă din cadrul direcţiei urmează să fie transferate şi reîncadrate în cadrul Parchetelor pe posturi de specialişti, conform Legii privind organizarea judiciară.

Ce mai e de spus?

Un vechi proverb spune că unde e lege nu e tocmeală.

România are legislaţie clară privind evaziunea fiscală. Cine o încalcă, plăteşte. Dacă evaziunea depăşeşte 100.000 de euro, făptuitorul poate lua între şapte şi cincisprezece ani ani de puşcărie. Dar dacă denunţă pe cineva, pedeapsa i se înjumătăţeşte. 

Ce se urmăreşte de fapt?

Evaziunea fiscală din România e de departe una dintre cele mai mici din Europa.
Recent, la solicitarea grupului europarlamentar S&D, Universitatatea din Londra, sub conducerea economistului Richard Murphy, a realizat un studiu. Prin acesta se relevă că prin evaziunea fiscală, ţările europene pierd în jur de 800 de miliarde de euro.
Ghiciţi cine e pe primul loc? Cine nu sare ia condamnare, parcă aşa se striga. Şi cine sare pe primul loc în clasamentul evaziunii? Italia cu 190,90 de miliarde de euro. Cine sare pe locul doi? Germania, cu 125,10 miliarde. Pe locul 3, Franţa cu 117,90. România e de abia pe locul 12 cu 16,20 miliarde de euro. Lucrarea e publicată pe pagina oficiului naţional francez de statistică.

 Premierul Ludovic Orban declara la mijlocul lunii decembrie că România are cea mai mare evaziune şi cel mai mic grad de colectare al TVA din Uniunea Europeană, ceea ce e cu totul neadevărat.

Niciunde în Europa evaziunea nu e controlată de serviciile secrete

 Aţi auzit pe undeva ca miniştrii de finanţe să-şi delege atribuţiile şi responsabilităţile serviciilor de inteligence?
Oare cum de nu i-a venit “măreaţa” idee ministrului de finanţe din Italia, de acolo de unde oamenii de afaceri români au importat nu doar metodele ci şi obiceiurile?
Ce interes ar exista?
Scopul: colectarea mai bună a taxelor pare  nobil, numai că metoda ţine de securistan.
Prin implementarea de softuri şi deţinerea de coduri şi în domeniul finanţelor, plaja de acţiune, cu graţie liberală, a S.R.I. se extinde.
Cheile noului sistem nu vor fi folosite pentru evaziunea tonelor de avocado din supermarketuri – asta se teme toată lumea – ci va fi o şa pusă de antreprenorii români.
Dacă prin intermediul celebrelor protocoale S.R.I. – Parchete nu s-ar fi distrus o multitudine de business-uri româneşti nimeni nu ar fi avut obiecţii de neconstituţioanalitate.
Fripţi cu ciorba serviciilor, românii nealiniaţi suflă şi în iaurtul ministerial care e o altă cacealma şi un atac la suveranitate.


Oastea cu epoleţi va trece cu şenilele peste legea prevenţiei

Oare ministrul finanţelor publice, care dovedeşte acum unde are obedienţa, nu ştie că există o lege a prevenţiei şi că orice investitor local sau om de afaceri este mai întâi atenţionat că are dări neplătite?
De fapt şi de (ne)drept, mutarea pe care o face Cîţu e predictibilă. Stăpânii lui vor o întoarcere a României la anii de delaţiuni, de jihad contra celor care nu îşi închină steagul multinaţionalelor.  
Ţinta e emiterea mandatelor de siguranţă naţională, prin care orice om de afaceri poate fi ascultat şi urmărit. Vă daţi seama ce va păţi morarul care a vândut făină fără bon fiscal? Va mărturisi şi răpăitul ca de mitralieră a uşurărilor taurilor comunali. Nu acelaşi lucru se va aplica şi multinaţionalelor care nu deţin şepteluri, doar softuri cu “vedere la marea pădure.”
Cum a fost decapitat Brâncoveanu?
Celor care nu cred că astfel de lucruri pot să se întâmple, aş recomanda studiul marii trădări istorice a celui care a fost marele Constantin Brâncoveanu. Pe la sfârşitul secolului XVlII, Domnitorul Ţării Româneşti era unul dintre cei mai bogaţi nobili ai Europei. El plătea haraciul de 40% din venituri Înaltei Porţi. A fost trădat de şeful serviciului lui secret, stolnicul Constantin Cantacuzino, care l-a informat pe Sultan că domnitorul face evaziune fiscală şi nu declară tot ce a câştigat. Astfel, marele constructor de ţară a fost asasinat, împreună cu fii săi. Pentru că nu voia să recunoască bogăţiile ascunse a fost asasinat, împreună cu toţi băieţii săi. La istorie, noi învăţăm că a murit pentru credinţă. În fapt şi în drept, din cauza evaziunii fiscale, numită altfel la acea vreme.
Orice asemănare cu prezentul e pur întâmplătoare. 
 
P.S. Pentru un aviz de racordare la Distrigaz Sud Muntenia aştept de doi ani de zile. Mi se spune că dosarul e în avizare. Adică, lucrarea aşteaptă ştampilele. În acelaşi timp, toţi de pe strada mea şi-au tras gazele. Au dat tainul. Eu am refuzat. Unde ajunge şpaga? Nu vom afla niciodată. Multinaţionalele sunt sub aria protejată a serviciilor. 
 

Comentarii

loading...