Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Școala vieții, instituție publică a statului român

Petre Badica Actualizat: 23.06.2016 - 15:05

Printre disputele politice tot mai numeroase care fac agenda zilei, puțini mai acordă atenție faptului că, în aceste zile, se desfășoară examenul de bacalaureat. Test decisiv, singurul care mai poate oferi un indiciu despre gradul de pregătire al adolescenților, dat fiind faptul că la facultate se intră pe bază de dosar.

Share

Printre disputele politice tot mai numeroase care fac agenda zilei, puțini mai acordă atenție faptului că, în aceste zile, se desfășoară examenul de bacalaureat. Test decisiv, singurul care mai poate oferi un indiciu despre gradul de pregătire al adolescenților, dat fiind faptul că la facultate se intră pe bază de dosar.

După scandalurile din anii trecuți, îmi pare suspect că acum se desfășoară într-o tăcere absolută. Priviți cifrele promovabilității de după intrarea în vigoare a Legii Educației și a introducerii camerelor de supraveghere: 2011 – 46%, 2012 – 43%, 2013 -55%, 2014-59%, 2015 - 66%. Tare mi-e teamă că acest trend ascendent al promovabilității se va menține și anul acesta. Riscăm, astfel, să ne reîntoarcem la acele cifre de promovablitate nerealiste, obținute prin fraudă: 84% în 2007, 80,% în 2008, 83% în 2009. Să ne întoarcem la vremurile în care liceele erau doar o resursă umană uriașă care alimenta, cu absovenți slab pregătiți, universitățile fabrici de diplome.

Structura de astăzi a bacalaureatului demonstrează că lipsa de apetit a multor tineri spre studiu este compensată prin reducerea numărului de examene. În perioada interbelică, la finalul liceului, elevii erau testați din toată materia studiată. Abia apoi urma un bacalaureat foarte dificil. În total, în numai câteva săptămâni, erau supuși la aproape 20 de teste. Astăzi, bacalureatul constă din trei: limba și literatura română, proba obligatorie a profilului și proba la alegere a profilului. Mai există trei verificări la care nu se pun note, ci doar calificative: competențele lingvistice, digitale și cele care privesc cunoașterea unei limbi de circulație internațională. Examenele de competență nu influențează nota finală, iar faptul că nu cunoști engleza sau că nu știi să redactezi un text în word nu te trimite să dai bacalaureatul în toamnă. Adolescenții ajunși în jurul vârstei de 18 ani dau de șase ori mai puține examene decât tinerii de acum aproape un secol. Ca și cum asta nu ar fi fost suficient, manualele s-au subțiat mereu, materia de studiu a devenit tot mai simplificată. Un profesor îmi spunea că subiectele sunt astfel întocmite, încât examenul scris la limba și literatura română îl poți trece fără să fii citit o carte. Desigur mulți mi-ar putea reproșa că nu înțeleg faptul că trăim alte vremuri. Dar toate aceste cunoștințe de cultură generală, lecturile îți oferă deschidere intelectuală, dezvoltă gândirea analitică de care ai nevoie indiferent dacă ești IT-ist, chimist, inginer sau manager de proiect. Te transformă dintr-un angajat care își face treaba decent și conștiincios într-un individ creativ. Iar progresul numai prin aceștia din urmă oameni, creativii, poate veni.

Dacă nu vreți să mă credeți pe cuvânt atunci când vă spun că liceul – prin curicula, materiile, cerințele și modul de organizare al examenelor – este anacronic deși se vrea modern, întrebați-i pe cei care fac economia să meargă. Potrivit unui document elaborat de Ministerul Educației, jumătate dintre managerii companiilor importante cred că există o lipsă de corelare între ceea ce se predă în școala românească şi cerinţele de pe piaţa forţei de muncă. De asemenea, “o parte semnificativă dintre respondenții manageri (52%) consideră că universitățile (care preiau, desigur, niște elevi slab pregătiți în timpul liceului) sunt fabrici de diplome”, spune studiul.

În 2011 a existat o mini-Revoluție prilejuită de adoptarea unei Legi a Educației coerente și a instaurării unei rigurozități în ceea ce privește organizarea examenelor de bacalaureat. Promovabilitatea s-a prăbușit la jumătate, o cifră care reflectă mult mai precis nivelul de cunoștințe al elevului. La cinci ani distanță de la acel moment, procentele au crescut simțitor deși marile companii sunt nemulțumite de ceea ce găsesc pe piața muncii. Examenele de bacalaureat s-au împuținat, gradul lor de dificultate e în continuă scădere după cum însăși profesorii recunosc. În acest context nu putem să nu constatăm că autoritățile și-au luat odraslele în brațe preferând să creadă că școala vieții e mai importantă decât cea pe care ele sunt chemate să o organizeze.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...