Retinerea lui Dinu Patriciu a iscat un intreg scandal. Se vorbeste despre substrat politic, despre investitori straini speriati, despre proteste ale americanilor etc. Sub tot acest foc incrucisat s-a produs eliberarea lui Corneliu Iacobov. Si a lui Gaurean. Si a lui Iskandarani. Care cu cateva zile inainte fusesera personaje principale intr-un alt thriller cu mascati, perchezitii, actiune cat cuprinde. Nu stim cat de vinovat este Patriciu. Sau daca este vinovat. Nu stim nici despre Iacobov cat e de vinovat. Nici despre Iskandarani nu cunoastem prea multe. Doar citim in ziare ori ni se spune la televizor ca sunt acuzati de infractiuni economice de o gravitate extrema. Sunt retinuti, arestati, apoi eliberati. De fapt ei sunt doar ultimii dintr-un lung sir de personaje si personalitati acuzate sau chiar arestate pentru infractiuni halucinante, dar fara decizii definitive. Insusi presedintele Basescu face parte din aceasta trupa. Acuzat in afacerea “Flota”, a fost singurul parlamentar care a renuntat la imunitate pentru a fi cercetat de procurori. A iesit ca e curat, dupa care a aparut din nou in dosarul “Flota” alaturi de Theodoru, Novac si alte vreo 80 de persoane. Dupa ce a devenit presedinte, a incetat sa mai faca obiectul cercetarilor. Nici acum nu stim daca acest lucru se datoreaza imunitatii, fricii procurorilor sau inexistentei unor probe serioase. Vedem doar un circ fara sfarsit. Arestari, eliberari, declaratii sforaitoare despre lupta impotriva coruptiei si, pe de alta parte, coruptie cat cuprinde. Toata mascarada este generata de putregaiul din Justitie. De putregaiul de la varf. Daca in cazurile infractiunilor minore Justitia functioneaza relativ satisfacator, acolo unde sunt acuzati indivizi cu bani multi apar sincopele. Asta pentru ca, aproape invariabil, marii borfasi au furat cu spatele politic asigurat. Dupa revolutie, regimul Iliescu n-a vrut sa vanda tara. A pus-o la dispozitia mafiei securisto-nomenclaturiste care a furat-o cu totul. Jaful a fost favorizat de vidul legislativ mentinut intentionat. Iar aparatul de justitie a fost pus sub conducerea a tot soiul de indivizi, fie cu bube, fie incompetenti, dar specializati in cumetrii, astfel incat sa fie santajabili si sa reactioneze fara comentarii la ordinele de sus. Justitia a fost facuta pres sub bocancii borfasilor si ai protectorilor acestora de la varful politicii. Un veritabil stat mafiot. S-a ajuns ca unele procese sa dureze mai bine de un deceniu, ba chiar sa se prescrie faptele pana la aflarea deciziei definitive. In alte cazuri asistam la masluiri de dosare sau la uitarea lor prin sertare, tot la ordin de sus. Iar cand ziaristii scriu despre asemenea ticalosii, tot ei sunt purtati prin judecati pentru calomnie.
Pana acum ne vaitam ca nu vedem si mari rechini in plasa procurorilor. Acum ii vedem. Dar asa cum sunt arestati, asa sunt si eliberati. Iar confuzia e totala. Unii s-ar putea sa fie oameni de afaceri onesti. Altii, borfasi sadea. Tratamentul insa e acelasi, iar finalitatea lipseste. Daca sunt arestati pe banda rulanta si apoi eliberati pe banda rulanta, inseamna ca procuratura nu si-a facut datoria. Fie s-au intocmit dosare la plesneala, fie voit incomplete pentru a-i elibera pe unii gangsteri. Daca procesele dureaza la nesfarsit, inseamna ca sistemul judiciar e vicios si trebuie reformat din radacini. Mai ales pentru a-l degreva de dalmatienii cocotati prin fotolii dintre cele mai inalte. Sunt destui magistrati tineri, competenti, care pot face reforma. Ieri Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea pentru legile Justitiei, absolut necesare in procesul de integrare europeana a Romaniei. Este un gest necesar si vital. Am trait destul in statul mafiot cristalizat pe timpul regimului Iliescu. E nevoie de aer proaspat.
