Doamne, ferește-ne de un cutremur major în România, că ar fi dezastru! – repetăm vorba asta după fiecare seism mai măricel, ca un fel de mantră ce ar trebui să ne protejeze. Când, din fericire, nimic grav nu se întâmplă, respirăm ușurați că am scăpat și de data asta și nu ne mai interesează că sistemul de urgență și-a dovedit încă o dată incapacitatea.
Da, am scăpat nevătămați și după cutremurul de 5,3 grade care a avut loc sâmbătă dimineața. În afara unor atacuri de panică și a ceva tencuială căzută, seismul a rămas doar unul care „eliberează scoarța terestră de tensiune“. În schimb, zguduirea de pământ a reușit să mai adauge ceva tensiune în mintea celor care constată că serviciile de intervenții nu au devenit mai bune, în ciuda eșecurilor din ultimii doi ani.
Un amănunt ce poate fi considerat minor, dar care este, de fapt, foarte relevant: în primele ore de după cutremur, oamenii nu au putut afla nici măcar câte grade a avut exact zgâlțâitura care i-a trezit din somn (anunțată inițial la 5,6, apoi revizuită la 5,3), darmite dacă există victime sau pagube materiale.
Bâlbâiala și inabilitatea de a comunica până și informații simple ne arată, de fapt, cât de slab pregătite sunt în continuare autoritățile române. Acum nu au nimerit-o cu gradele, nimeni nu a murit din asta, dar ce se va întâmpla la cutremure care vor face mai mult decât să ne trezească din somn? Situațiile dramatice din trecut, precum accidentul de avion din Apuseni sau tragedia din Colectiv, ne-au arătat că cei plătiți să ne salveze nu știu să comunice nici măcar între ei.
Alt amănunt: site-ul Institutului Național de Fizica Pământului s-a blocat în primele momente după cutremur, din cauza celor peste 10.000 de accesări. Constantin Ionescu, directorul general al Institutului, a recunoscut, pentru TVR, că acesta nu dispune de un site performant. Ne aflăm într-o zonă seismică activă și așteptăm de peste două decenii să vină, din nou, „cutremurul cel mare“, între timp s-au aruncat milioane de euro în tot felul de aplicații informatice inutile, dar o instituție esențială în domeniu nu dispune de un sistem informatic performant nici în 2016.
Și, peste toate, eternul secretar de stat Raed Arafat l-a certat pe șeful Corpului de Control al Guvernului, Valentin Mircea, pentru că acesta a notat pe Facebook ceea ce a văzut oricum toată lumea, că sistemul nu a funcționat nici sâmbătă. Argumentul eternului a fost că „oamenii trebuie să aibă încredere în instituţiile statului“, Valentin Mircea s-a speriat și a șters comentariul, de parcă încrederea se câștigă dacă ascunzi postările de pe rețelele sociale.
(Ultima oră: Valentin Mircea şi-ar fi anunţat demisia din funcţia de şef al Corpului de Control al Guvernului luni, demonstrând încă o dată că puterea subterană a lui Raed Arafat e mai mare decât adevărul şi decât problemele din sistemul de urgenţă. Ulterior, Valentin Mircea a revenit şi a declarat că va rămâne în funcţie, la rugămintea premierului Dacian Cioloş, până la finalul mandatului acestui guvern.)
Supărarea lui Raed Arafat e oricum exagerată, căci în august chiar domnia sa declara că în cazul unui seism puternic, chiar și la o intervenție rapidă și corectă, victimele ar putea rămâne pe drumuri, din cauza spitalelor prăbușite: „Ministrul Sănătății a declanșat o procedură la nivel național care dorește să analizeze situația exactă a tuturor clădirilor de spital public din România, în sensul expunerii acestora la risc seismic“. Iar prin 2014, înainte de Apuseni, înainte de Colectiv, înainte de toate tragediile în care secretarul de stat și-a demonstrat uriașele limite, tot domnia sa afirma, într-un interviu pentru Adevărul, că „într-o situaţie de dezastru sistemul va fi depăşit, cine crede contrariul greşeşte“.
Altfel spus, bine că am scăpat și de data asta. Și ferește-ne, Doamne, de un cutremur major, că de dezastru nu suntem în stare să ne apărăm singuri!
Notă: Nu discutăm aici despre reacţia întârziată a presei de sâmbătă dimineaţa. Deşi un fapt regretabil, pentru care ne cerem scuze în numele tuturor colegilor noştri, situaţia nu poate fi comparată, în termeni de consecinţe, cu mult prea multele bâlbe ale autorităţilor statului la care cu toţii contribuim.
________________________________________
Urmărește-l pe jurnalistul Răzvan Chiruţă și pe rețele sociale
