Raportul MCV era bun, chiar foarte bun, dar l-a stricat fantoma ordonanțelor anti-justiție din ultima săptămână. Comisia Europeană o spune pe șleau: „Guvernul și Parlamentul ar trebui să se inspire din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016“. Adică, de Guvernul Cioloș.
Dar tribul penalilor pare atins de autism. Ține ordonanțele la sertar, ca să le poată scoate la momentul potrivit. Ignoră vocile autorizate ale societății și profesioniștilor Justiției. Împroașcă minciuni în stânga și-n dreapta, prin studiourile de televiziune. O ține langa cu mărețul program de guvernare, deși nu are buget nici după trei săptămâni de domnie. Umblă cu cioara vopsită prin Parlamentul European. Măsluiește cifrele ca pe vremea lui Ceaușescu, pentru a-și acoperi fanteziile populiste. Umflă creșterea economică în 2017 de la 4,3% la 5,5%, deși experții spun că e o nebunie. Elimină știri „periculoase“ de pe fluxul Agerpres, prin mâna giboiului de partid instalat la conducerea agenției guvernamentale de presă.
Asta înseamnă să construiești o realitate paralelă. De fapt, lucrurile sunt mai simple: o gașcă de penali, care a pus mâna pe putere, e gata să dea foc României pentru a scăpa de pușcărie și de confiscarea averilor bazate pe jaf. Nu-ți trebuie multă școală pentru a observa că ordonanțele anti-justiție sunt declarații de război împotriva României. Citești și te îngrozești. Numai niște scelerați puteau emite asemenea aberații juridice. Trebuie să-ți urăști rău propriul popor ca să încerci să-i faci așa ceva!
Te întrebi, apoi, dacă autorii loviturii de stat sunt doar ticăloși sau dacă ei poartă germenii trădării. Efectele acțiunilor lor se pliază perfect pe așteptările Maicii Rusia. În astfel de momente se destupă multe sticle de șampanie la Moscova.
Guvernarea PSD-ALDE se poate lăuda cu patru „realizări“ periculoase:
1. ține România departe de spațiul Schengen (prin hărțuirea permanentă a Justiției);
2. ține România departe de zona euro (prin creșterea iresponsabilă a deficitului, în doi ani, de la 1,5% la peste 3%);
3. pune în discuție apartenența României la Uniunea Europeană (prin solicitarea lui Tăriceanu de a rupe Mecanismul de Cooperare și Verificare, care a fost condiție de aderare la UE);
4. șubrezește poziția României în cadrul NATO (prin încălcarea promisiunii de a aloca 2% din PIB pentru Apărare).
Își fac bine treaba băieții. Pentru Rusia. Sau pentru ei înșiși, dar cu mari foloase pentru Kremlin. Se comportă ca niște șobolani: dai cu bâta după ei, se ascund, dar nu renunță la cașcaval. Șobolanii roșii.
Omul numărul 2 în stat, C. A. C. P. Tăriceanu, e consecvent în această direcție. Acum nu e de acord cu criticile Comisiei Europene, cică Raportul MCV „e plin de aberații“. Și aruncă batista otrăvită: „Nu mai dorim să cooperăm în domeniul Mecanismului de Cooperare și Verificare“. Adică, mai ușor cu Europa!
E același Tăriceanu care în iunie 2006, ca prim-ministru, a pus în pericol statutul României în NATO, prin tentativa de retragere intempestivă a trupelor noastre din Irak.
Despre cealaltă căpetenie de trib, Liviu Dragnea, se pronunță plastic un tovarăș de suferințe penale, Sorin Ovidiu Vîntu: „O prostie uriașă a fost tentativa de a trece fraudulos, printr-o ordonanță de urgență, un decret de grațiere și niște modificări la Codul Penal și de Procedură Penală, folosind drept pretext supra-aglomerarea și condițiile subumane din penitenciare. Maniera la care s-a procedat este de tip mahala, pe sub masă și prin batistă. O coterie de hoți de găini care se furișează în toiul nopții să umfle orătăniile din curțile vecinilor, transformând astfel un act de clemență socială (mă refer la grațiere) într-o ordinărie de bodegă“.
Ofensiva penalilor nu s-a încheiat, ci doar a încetinit un pic. Dar săptămâna viitoare va răbufni cu putere. Semnele iminentului dezastru sunt multe. Mercenarii Răului se pregătesc de asaltul final asupra legilor justiției. Arma lor favorită va rămâne ordonanța de urgență, bine șlefuită de Avocatul Poporului de Borfași, Victor Ciorbea.
Și pentru că suntem în plin război hibrid, asaltul decisiv este anticipat de iureșul mediatic. Când vezi la televizor atâția susținători ai grațierii și amnistiei, ai impresia că suntem o țară de infractori. O țară care-și apără hoții și își elogiază borfașii. E doar o realitate paralelă, dar extrem de periculoasă. Mulți compatrioți onești pică în capcana acestei holograme otrăvitoare. Niciodată n-a fost propaganda televizată o armă mai periculoasă decât acum. Un mare dușman al României, împotriva căruia statul român n-a găsit antidotul.
Îl va găsi, oare, înainte de a fi prea târziu?
