În fața deputaților de la Strasbourg, Guterres a amintit că „unul dintre cele mai mari daruri ale Europei pentru lume au fost valorile iluminismului“, patrimoniu inestimabil al tuturor europenilor – o mișcare complexă filosofică, estetică și literară europeană din secolul XVIII cu rezonanță în științele vremii, care punea accent pe rațiunea umană și pe posibilitatea (i)luminării minții oamenilor prin educație, promovând o viziune seculară asupra lumii și o orientare generală către progres și perfecționare.
Pentru șeful ONU, Națiunile Unite trebuie să se mobilizeze tocmai pentru a apăra aceste valori „made in Europe“, puse în ultima perioadă sub semnul întrebării pe toate planurile. Și aceasta deoarece „o lume multipolară are nevoie de mai multă guvernare multilaterală, nu de mai puțină“, în condițiile în care agenda pentru drepturile omului pierde teren în fața comportamentelor iraționale, a naționalismului agresiv sau a pericolelor care vor apărea mereu, sub diferite forme. Pentru Guterres, „nu există pace și securitate fără drepturile omului și dezvoltare durabilă“, iar abordările separate nu rezolvă problemele decât la suprafață, însă nu pe termen lung. Vorba iluminiștilor: „Sapere aude“ (Îndrăznește să știi/să gândești).
Secretarul general al ONU a reamintit Europei conștiința responsabilității în fața istoriei și importanța valorilor iluministe „moștenite“ de europenii din toate colțurile continentului (indiferent de soarta mai mult sau mai puțin norocoasă din ultimul secol), după ce încercase să convingă noua Administrație SUA de importanța continuării investițiilor în cooperarea internațională inclusiv prin intermediul ONU. Pentru Guterres, dacă Washingtonul se retrage din poziția de lider global, nu este un secret că alte state îi vor putea lua rapid locul, pornind de la puterile regionale din multe părți ale lumii. Și aici gândul zboară imediat nu numai la Europa, dar și la Federația Rusă, China, Turcia, Iran sau Arabia Saudită. Actori internaționali importanți pe diverse planuri. Fiecare cu prioritățile sale.
Avertismentul șefului ONU răspundea unei propuneri a președintelui american de a reduce contribuția SUA în programe de cooperare internațională și dezvoltare durabilă cu aproximativ o treime, aproape 19 miliarde de dolari. Această propunere ar include atât reducerea cu aproximativ 1 miliard de dolari din fondurile de menținere a păcii din SUA, cât și o reducere (bruscă) a finanțării pentru o serie de organizații internaționale: „Orice decizie are consecințe, inclusiv pe termen lung, pentru că trăim într-o lume interdependentă“, a comentat Guterres, „iar dacă se lasă spațiu de manevră altora, atunci alții îți vor ocupa locul și în final pot apărea noi încercări și chiar probleme inclusiv pentru securitatea celor care aveau impresia că se retrag în umbră“. Cu alte cuvinte, când marile puteri vor lăsa un spațiu liber, alții îl vor ocupa.
Cum se poziționează europenii în acest context?
Europa traversează în prezent o perioadă fierbinte, având în vedere schimbările de paradigmă la nivel mondial în care multiple riscuri și vulnerabilități, dar și oportunități se intersectează sau se suprapun. În final, în epoca în care trăim, cu toate imperfecțiunile sale, avantajele în vechiul continent sunt infinit mai mari decât cele din trecut. Pe toate planurile și dincolo de strategiile „divide et impera“. Scenariile (mai) pozitive ar trebui deci să predomine, în principiu, în detrimentul celor negative, care, în funcție de intensitate, pot stârni în opinia publică o mulțime de emoții mai mult sau mai puțin raționale.
Pentru Bruxelles, scenariile pozitive și un curent de opinie pro Europa și pro UE au revenit puternic în prim-plan cu victoria europeanului Macron în Franța, cu alegerile din Austria și după respingerea de către alegătorii olandezi a populistului Geert Wilders. Este adevărat – noul președinte francez, Emmanuel Macron, a câștigat alegerile punând accentul pe Europa, vorbind despre valori europene și despre destinul comun al europenilor, al popoarelor vechiului continent. Pentru cancelarul Germaniei, Angela Merkel, Uniunea Europeană, Europa se află însă acum într-un „moment critic“, iar europenii trebuie să-și ia soarta în mâini. „Rămânând unită, Europa va putea realiza lucruri extraordinare“ – amintea, la rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în ultima sa vizită la București. Un mesaj punctat și de președintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui colocviu cu liderul american Donald Trump. Referindu-se la rolul UE în lume și la cooperarea cu Statele Unite, Tusk a amintit totodată că „una dintre cele mai mari sarcini, în prezent, este consolidarea întregii lumi libere în jurul unor valori fundamentale, precum pacea, drepturile omului, respectul față de demnitatea umană, și nu doar (în jurul unor) interese“.
Pentru secretarul general al ONU, un alt scenariu pozitiv este cel al unei diplomații multilaterale consolidate, în care europenii și Europa pot juca efectiv un rol (mai) important inclusiv în sistemul Națiunilor Unite, prin intermediul statelor membre UE și al instituțiilor Uniunii. Urmând astfel visul european al fondatorilor Uniunii și tradiția iluministă „made in Europe“ elogiată recent de Antonio Guterres în fața Parlamentului European. Sfidând totodată schizofrenia istoriei, care de multe ori se repetă cu variațiuni pe aceeași temă.
Iar potrivit oricărui observator informat, dar înzestrat și cu spirit critic, Bucureștiul poate juca (încă) o carte importantă (și) în acest context. Prin aderarea României la UE în urmă cu 10 ani, Uniunea și-a făcut deja simțită prezența la Marea Neagră și pare să fi căpătat mai multă putere în UE și pe plan internațional. Poziția geo-strategică într-o zonă caracterizată de coliziuni de interese, alături de un nou capital de imagine după mișcarea de protest #rezist de la începutul anului, ar putea reprezenta atuuri importante într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide. După cum remarca președintele Comisiei Europene la București, în general, când se vorbește de credibilitate, „încrederea trebuie însă să fie meritată“. Și aceasta poate fi consolidată pornind pe plan intern, inclusiv „prin respectarea independenței justiției și prin separarea puterilor în stat“.
