Un elefant la Curtea Constituțională | OPINIE

de Miron Damian , 23 octombrie 2017 - stire actualizata la ora 09:41, 23 octombrie 2017
Un elefant la Curtea Constituțională | OPINIE

Știți cum poate fi ascuns un elefant într-o cameră? E simplu, iar soluția a fost deja sugerată de un dramaturg de limbă franceză și inspirație românească, fo­losind alt pahiderm drept exemplu.

Ca să ascunzi un elefant într-o cameră bagi înăuntru alți trei, șaptesprezece, o sută cinci­zeci, cât de mulți încap, până când oricăruia dintre ei, individual, i se pierde urma. În situația asta îmi pare actuala guvernare, campioană absolută la produs elefanți-în-cameră. Pe care dintre ei să-l arăți prima oară? Despre care subiect major să scrii? Despre cum a schimbat Comisia juridică a deputaților geografia României? Despre plasarea cu repetiție a miniștrilor deasupra legii?

Despre situația tragico­mică de la ANCOM, unde PSD nu știe cum să dea jos șeful pe care l-a numit unilateral acum câteva luni, dedicând o OUG pentru asta? Despre alba-neagra pe linia Iordache-Toader cu sesizarea Comisiei de la Veneția pe legile justiției? Despre „taxa de solidaritate“, care, dincolo de dubla min­ciună, reprezintă o creștere suplimentară a taxării muncii, în condițiile în care României îi emigrează muncitorii atrași de țări și guvernări care produc și altceva decât erori elefantine de comunicare și pahiderme printre porțelanuri?

Între toate astea stă ascuns un anume elefant produs de actuala guvernare și lepădat nu într-o cameră, ci într-o Curte. Cea Constituțională. De dl Dorneanu e vorba și, după tipic, nici el nu pare să se fi simțit stingher acolo – chiar din contră, de vreme ce colegii l-au ales șef din cine știe ce motive. Ca pa­ranteză, chiar așa, cine știe? Că doar nu va fi fost ales la comandă? Ce motive posibile să fi avut, ce anume să-l fi recomandat pe dl Dorneanu, în ochii colegilor judecători, pentru a conduce această instituție? Faptul că din 1989 a avut aproape exclusiv funcții pe linie politică?

Că în calitate de Avocat al Poporului în exercițiu a refuzat să-și exercite prerogativa blocând o ordonanță de urgență neconstituțio­nală, afectând tocmai… instituția pe care o conduce acum? Că apoi a trebuit să ceară Comisiei Europene în mod expres criterii de numire care să-l excludă din funcția ocupată interimar? Mister! Poate, știu și eu, e o autoritate necunoscută în materie, va sta impecabil la capitolul citări ISI în domeniul dreptului constituțional. Deși, ca să închid paranteza, mă îndoiesc în privința asta, așa cum o să vedem mai jos.

Din postura de judecător constituțional și preșe­dinte al Curții, dl Dorneanu a luat decizii și hotărâri, dar, așa cum am fost obligat de circumstanțe să-l aleg ca subiect de articol, trebuie să selectez mai departe din producția înal­tului demnitar și să mă opresc la un interviu pe care pot presupune că de bunăvoie și nesilit de nimeni l-a acordat unui post de televiziune. Mai departe, nici din interviul respectiv nu am cum să comentez totul, din nou, nu din alt motiv decât că același raționament de mai sus se aplică și aici: sunt prea multe… trăsnăi acolo, ca să exagerez un eufemism, încât ajung să se ascundă una pe cealaltă, e imposibil să le includă un singur comentariu. Am ales doar un pasaj, în care dl Dorneanu motivează ultima decizie în privința unui conflict juridic de natură constituțională pe care Curtea dlui Dorneanu a decis că l-a provocat Ministerul Public (DNA) prin refuzul procurorului-șef de a se prezenta, personal, în fața unei comisii de anchetă parlamentară. Să-i dăm cuvântul dlui Dorneanu:

„Tu, când cealaltă auto­ritate are de rezolvat o pro­­blemă, nu poți să-i răspunzi, să-l ajuți, să-l consiliezi să rezolve acea problemă? Putea să se ducă cel puțin. Să spună: dom’le, merg ca să-mi arăt bunăvoința și respectul față de Parlament, autoritatea suverană, supremă a poporului.“

De unde să începi comen­tând așa ceva? Dl preșe­dinte al Curții Constituționale a citit Constituția măcar până la articolul 2? Nu de alta, dar acolo o să afle cui anume aparține exclusiv suveranitatea – nu, nu e vorba de Parlament. De fapt, e îndoielnic că dl Dorneanu a ajuns la articolul cu numărul 2, pentru că a-l numi „auto­ritate supremă a poporului“ arată că nu l-a citit sau nu l-a înțeles nici măcar pe primul. Parlamentul are doar supremația reprezentării, asta pentru simplul fapt că nu e singura instituție care poate pretinde că face asta, avem alte instituții formate prin intermediul alegerilor populare directe, la nivel local sau central, (doar) față de ele, (doar) în această privință, Parlamentul are un primat absolut oferit de legea fundamentală.

Dar Parlamentul nu este „autoritate supremă“, primul articol al legii fundamentale conferă supremația ei însăși. Pe undeva neștiința dlui Dorneanu e aproape comică, ce să-i mai ceară alții demisia, și-o cere singur. Nu de alta, dar, dacă nu Constituția e supremă, ci autoritatea numită Parlament sau oricare alta, atunci rolul Curții Constituționale dispare – și asta ar putea afla șeful ei, dacă reușește performanța de a citi legea fundamentală până la articolul 142. În pasajul de mai sus dl Dorneanu declară, implicit, că ocupă un post și conduce o instituție inutilă.

În fine, nu e de mirare în condițiile astea că restul pasajului demonstrează suplimentar că dl Dorneanu nu înțelege rolul singular al Curții, de garant al supremației Constituției. Legea fundamentală îi cere să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională, mai departe acestea sunt precis definite de jurisprudența CCR. Dl judecător trebuia doar să verifice strict dacă definiția respectivă se aplică în context sau nu.

Nu să ofere opinii aleatorii despre cum consideră el că ar trebui să se comporte unul sau altul. Iar cooperarea loială între instituții n-are a face cu persoanele, cu consilierea sau bunăvoința și respectul afișat de un demnitar față de altul („suprem“ sau nu, ce-și va fi închipuind dl Dorneanu că înseamnă asta), ci se referă la asistența oferită cu bună-credință între instituții pentru realizarea rolului conferit de lege și Constituție fiecăreia, sau cel puțin refuzul de a se obstrucționa între ele. De exemplu, așa cum face repetat Parlamentul judecând cazurile penale ale membrilor săi în locul instanțelor. Și așa mai departe.

Cum spuneam, a trebuit să aleg din producția impresionantă în materie de contraperformanță oferită de dl Dorneanu. Poate n-am ales cel mai bine. Poate ar fi trebuit să amintesc de Hotărârea 1/2017, care riscă să devină prima hotărâre a CCR anulată de justiție, inclusiv pentru că ar încălca Constituția (!). Să amintesc cum a pretins că opiniile divergente sunt rău privite de Comisia de la Veneția, ceea ce nu e doar fals, e contrariul adevărului. Să amintesc că un pasaj din același interviu a determinat o altă premieră, un președinte de Curte Constituțională care aduce atingere independenței justiției, în opinia CSM.

Ajuns aici mă întreb: chiar să fie Curtea Constituțională mai puțin importantă decât ANCOM? Să conteze mai mult reglementarea comunicațiilor decât reglementarea de căpătâi a statului nostru? Mă întreb și întreb în primul rând colegii dlui Dorneanu, celelalte instituții ale statutului, guvernarea care a produs calamitatea asta, ce facem? Așteptăm să vedem până unde poate merge, așteptăm să vină iarăși o comisie de la Veneția sau Bruxelles să ne spună că nu e chiar deloc în regulă ce se întâmplă? Așteptăm să vedem cât rezistă porțelanul constituțional cu un asemenea elefant tropăind pe lângă și prin el?  

Acest comentariu a apărut inițial pe Contributors.ro

 

Comentarii

  • Sunt lipsiti de rusine,

    23 octombrie 2017 17:25

    atat coalitia de la guvernare, disperata ca se strange latul in jurul marilor penali, cat si seful CCR, care nu are nici o rusine sa dea decizii abuzive, neconforme cu Constitutia, ca sa isi salveze stapanii psd-alde! Tara asta este numai a lor? Ceilalti cetateni pot fi sfidati?

    raspunde comentariului
  • Florian

    23 octombrie 2017 14:36

    Nu place sluga psd-ista Dorneanu,acest politruc si-a permis sa se antepronunte in procesul prietenului Dragnea,cica a fost abuz si nu coruptie.

    raspunde comentariului
  • EXCELENT!

    23 octombrie 2017 11:11

    Intr-adevar, multa lume se intreaba, cat va mai sta Valer Dorneanu protapit la sefia CCR, insultand Constitutia, prerogativele Curtii Constitutionale, statul de drept, Justitia si pe cetatenii onesti si cu discernamant? Ar fi cazul sa aiba atata bun simt si sa isi ceara pensionarea! Va avea o pensie frumusica!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Trebuie sa iesim in strada pentru asta??

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design