Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Trei bombe cu ceas: situaţia penitenciarelor, legea privind graţierea şi ilegalitatea procesului de legiferare | OPINIE

Răzvan Orășanu 24.01.2017 - 08:11

Să începem cu “bomba” cea mai puţin discutată, situaţia penitenciarelor din România. În primul rând, discutăm după ureche despre ceva ce nu ştim, respectiv situaţia penitenciarelor din 2016, în lipsa raportului anual al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Putem, aşadar, să găsim nişte elemente relevante doar în raportul 2015.

Share

Să începem cu “bomba” cea mai puţin discutată, situaţia penitenciarelor din România. În primul rând, discutăm după ureche despre ceva ce nu ştim, respectiv situaţia penitenciarelor din 2016, în lipsa raportului anual al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Putem, aşadar, să găsim nişte elemente relevante doar în raportul 2015.

De exemplu, totalul deţinuţilor din penitenciarele româneşti: 28.334, comparativ, de pildă, cu un vârf de 33.434 care a fost atins în 2013, când chestiunea aproape nu exista pe agenda publică. ONG-uri gen APADOR-CH care încercau să organizeze dezbateri nu pătrundeau deloc prin blocada mediatică, interesul politicienilor privind situaţia din penitenciare a crescut doar atunci când colegi de-ai lor au ajuns acolo. Dar graţierea musai să fie dată mâine, miercuri, 25 ianuarie 2017.

Alte lucruri interesante – în 2015 erau 316 deţinuţi sub 18 ani, de ce nu găsim o soluţie rapidă cu o tabără abandonată unde să facem o unitate dedicată, cu accent pe reinserţia socială? ONG-urile ar putea ajuta. Peste 60 de ani erau 727 de deţinuţi, 2,56% adică. De ce graţierea e propusă peste 60 de ani (cu o jumătate din pedeapsă), şi nu, de pildă, sub 18 ani? Oare din pricină că nişte foarte bine conectaţi foşti parlamentari sunt în această situaţie? Dacă e ceva de discutat, aceasta se referă la cele 113 decese, 87% fiind înregistrate ca decese în urma unor boli cronice.

Apoi, manipulările. Am auzit la televiziuni că România pierde “milioane de euro” cu condamnările la CEDO, citesc aşa din raportul Autorităţii: “Astfel, în anul 2015, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 459.275 euro, comparativ cu suma de 196.400 euro în anul 2014 şi 221.819 euro în 2013”. Se ţipa “aglomerare 150%” – OK, unde sunt cifrele oficiale, defalcate pe fiecare penitenciar, de ce nu a venit Autoritatea cu raportul pentru 2016 şi de ce trăncănesc doar politicienii din Kisselef, şi nu cei care se ocupă acolo efectiv de problemă? Am auzit grozăvii despre îmbolnăviri, dar citesc aşa din raport: “Monitorizarea asistenţei medicale a evidenţiat că, în anul 2015, au fost realizate 812.579 consultaţii (curative şi de specialitate), cu un indice de asigurare a consultaţiilor de 27,94 consultaţii/deţinut. ”Cât despre faptul că şi tehnocraţii au modificat Codul Penal, nu a fost vorba vreodată de graţieri, modificările au fost minime şi cu strictă respectare a prevederilor Curţii Constituţionale.

Să continuăm cu bomba din legea graţierii. “Se grațiază în întregime pedepsele până la 5 ani” e primul articol (urmat de un pogon de excepţii). Se grațiază cu jumătate cei care au împlinit 60 de ani – repet, e vorba de 2,56% din deţinuţi. Articolul 4 spune că “amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ nu se mai execută” – de ce să rămână cineva cu banii în buzunar dacă a greşit? În final, graţierea este condiţionată de plata despăgubirilor în termen de 1 an de la eliberare – nu se precizează ce se întâmplă dacă nu se plătesc. Clenciul este art. 15, alineatul 2 din Constituţie, respectiv: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. Dacă ordonanţa zboară spre Monitorul Oficial joi, chiar dacă este în vigoare o singură zi, efectele sunt complet ireversibile, indiferent ce se mai întâmplă.

Apoi, aprobatul legii în sine sau despre un preş ros de molii pentru şters bocancii numit Legea 52/2003. Legea ar fi urmat să se aplice începând cu 18 ianuarie, deşi pe 18 ianuarie nu fusese în dezbatere publică nici măcar o zi. Legea prevede obligaţia de a publica textul legilor propuse (articolul 6), condiţie respectată doar după imperativa cerere a preşedintelui. Tot articolul 6 spune că sunt cel puţin 10 zile pentru dezbaterea publică – zvonuri persistente vorbesc de adoptarea ei miercuri, 25 ianuarie – după doar 7 zile. Proiectul de act normativ trebuia trimis instituţiilor, însă instituţiile l-au primit în ziua când OUG trebuia să fie trimisă spre Monitor, tot 18 ianuarie. Este obligatorie definitivarea legii „pe baza propunerilor şi observaţiilor primite” , conform legii, însă dl ministru al Justiţiei vorbeşte doar de autoritatea premierului şi atât. Este, atenţie, obligatorie (articolul 6, alineatul 7) organizarea unei dezbateri publice dacă acest lucru este cerut de societatea civilă, respectiv de cel puţin o asociaţie legal constituită prin lege. Articolul 7 prevede organizarea unor întâlniri şi anunţarea cu 3 zile înainte despre conţinutul întâlnirii. În fine, articolul 14 „Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (...), fapta funcţionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la şedinţele publice sau împiedică implicarea persoanelor interesate în procesul de elaborare a actelor normative de interes public (...)”. Deci, toţi funcţionarii care lucrează la această modificare de lege ar trebui anchetaţi pentru abateri disciplinare, conform legii, dacă nu răspund petiţionarilor şi dacă nu organizează întâlniri de dezbatere a legii, aşa cum au cerut mai mulţi.

Una peste alta, trei bombe în serie riscă să explodeze în Monitorul Oficial din data de 26 ianuarie. Numărătoarea inversă este deja la 0, detonarea însă a fost amânată pentru această săptămână, culmea, săptămâna cu Unirea Mică.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...