11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialSistemul de sănătate, rătăcit între definiții | OPINIE

Sistemul de sănătate, rătăcit între definiții | OPINIE

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, acum câteva luni, domnul doctor Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, un specialist al domeniului numit simplu „situații de urgență“, a făcut o declarație importantă. Domnia sa a spus că – reproduc pe scurt și din memorie: „Sistemul de sănătate trebuie să fie dedicat omului de rând, comunității și societății, iar strategiile trebuie să pună în prim-plan pacientul!“. Dacă aceste lucruri nu se întâmplă, sistemul, în ansamblul său, nu funcționează corespunzător.

Declarația domnului doctor Raed Arafat nu a determinat prea multe reacții. A fost luată, pe bună dreptate, ca o declarație de bun-simț ce nu are nevoie nici de susținere, nici de reacții antagonice.

De la acea zi, 4 aprilie, a trecut, iată, aproape o jumătate de an. O jumătate de an în care teme importante ale sistemului de sănătate au ținut prima pagină. Vaccinurile, situația unor doctori anchetați pentru practici medicale incorecte, situația unor medici neurochirurgi care reclamă disfuncții ale spitalului în care lucrau și, nu în ultimul rând, arestarea unui grup de funcționari cu responsabilități importante în sistemul asigurărilor medicale, acuzați de grave acte de corupție. O jumătate de an în care presa, iubitoare de știri negative sau senzaționale, a relatat acele fapte care fac audiență așa cum a făcut-o, de altfel, de 27 de ani încoace. Dar nu e vina presei că imaginea sis­temului de sănătate este atât de urâtă. Sistemul a furnizat materialul insalubru din care au fost construite aceste știri. Au fost și articole sau reportaje de televiziune care au înfățișat partea bună a lucrurilor, care au relatat despre realizările de excepție ale unor medici, despre acțiunile extraordinare ale unor asistente sau ale unor paramedici. Dar au fost puține. Sistemul nu arată bine pentru că nu funcționează bine. Dincolo de incompetență sau corupție, definiția sistemului de sănătate român este eronată.

Eroarea pornește de la concept. Sistemul de sănătate al unei țări, al oricărei țări, dar cu atât mai mult cel al unei țări care este de zece ani membră a Uniunii Europene, pornește de la ros­tul acestuia. Iar principalul rost este să fie în slujba oamenilor nu numai când aceștia devin pacienți. Pacientul este o ființă umană afectată de o suferință fizică sau psihică și care este în contact cu o structură medicală, oricare ar fi aceas­ta – de la medicul de familie la spitalul de urgență. Dar sistemul de sănătate nu se construiește în jurul pacientului. Starea de pacient este, în general, una temporară. Starea de pacient presupune ieșirea ființei umane din statusul său de ființă cu viață normală (viața pe care și-o dorește). Pentru pacient există practici clare și unități medicale, protocoale, rețete, tratamente. Pentru sis­tem însă, în ansamblul său, este nevoie de o strategie care să stabilească un set de obiective clare, dar nu numai din perspectiva extinderii rețelei de spitale sau din cea a achiziției unor aparate performante. Este nevoie de toa­te aceste investiții, desigur, dar acestea privesc exclusiv pacientul. Dar, așa cum spuneam, starea de pacient este, de regulă, temporară.

Când spun obiective ale unei strategii coerente mă refer, de exemplu, la următoarele: creșterea speranței de viață; scăderea mortalității și a morbidității infantile; reducerea duratei și, implicit, a costurilor de spitalizare (o „stare“ de pacient redusă ca timp). Forțând lucrurile, aș putea să mă gândesc la creșterea utilizării săpunului și a pas­tei de dinți, la respectarea regulilor de circulație pentru a reduce numărul accidentelor, la medicina școlară, la medicina de întreprindere și respectarea normelor de protecția muncii etc. Adică, la acele lucruri care ne pot îndepărta de condiția de pacient. O strategie a sănătății se referă la viață și la sănătate, la școli curate și copii vaccinați, la vârstnici respectați. Plecând de aici și integrând această strategie cu strategiile celorlalte domenii ale vieții noastre – economice, de mediu, de transport sau de educație –, putem vorbi în viitor despre un sistem de sănătate competent și coerent. Folosesc din nou acest cuvânt – coerent – întrucât îmi pare acoperitor.

Dacă am fi avut înțelep­ciunea să construim o astfel de strategie, să punem în fața ei o viziune sănătoasă și să definim conceptele așa cum au făcut-o acele țări la care privim cu invidie și care sunt aflate înaintea noastră, altfel ar fi stat lucrurile azi.

Nu am mai fi fost în si­tu­a­ția de a vorbi despre subfinanțare, despre desființarea ilogică de unități medico-sanitare, unele cu destinații speciale (de exemplu, Centrul de Boli Neuro-Musculare de la Vâlcele, județul Covasna), despre exodul medicilor și al personalului sanitar, despre spitale și clinici aflate în situații-limită, despre Institutul Cantacuzino și pericolul dispariției acestuia etc. Nu am fi avut subiect pentru filmul „Moartea domnului Lăzărescu“.

Dar niciodată nu este prea târziu. În ultimul sfert de secol am învățat foarte bine cum nu trebuie să fim și, cred eu, am învățat ce avem de făcut.

Este momentul să o facem, altminteri sistemul românesc de sănătate va rămâne un veșnic pacient nefericit.

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă