Implozia Olimpiadelor Școlare. În bezna sistemului de învățământ încă mai strălucesc Perseidele | OPINIE

de Cătălin Osiceanu , 10 martie 2017 - stire actualizata la ora 17:29, 10 martie 2017
Implozia Olimpiadelor Școlare. În bezna sistemului de învățământ încă mai strălucesc Perseidele | OPINIE

Inventate de foştii comunişti din Europa de Est, olimpiadele școlare au reuşit în scurt timp să obţină susţinerea ONU. Sunt zeci de țări participante, însă doar câteva din fostul Tratat de la Varşovia, China și de curând Statele Unite ale Americii le acordă atenţia maximă. În România, ele au fost motiv de propagandă în anii comunismului. Mulți români le consideră un etalon al inteligenței nației.

Olimpiada Internațională de Matematică (OIM) este o competiție anuală la care participă elevi din diferite țări.

Primele două ediții ale olimpiadei de matematică s-au desfășurat în România.

În anul 1959 Societatea de Științe Matematice din România, condusă de academicianul Nicolae-Victor Teodorescu, a organizat prima confruntare la care  au participat șapte țări din Europa de Est (Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, RDG, România, Ungaria și URSS) și care a fost câștigată de Romania, pe locul al doilea situându-se Ungaria, podiumul fiind completat de Cehoslovacia.

De atunci, această competiție s-a desfășurat în fiecare an, cu excepția anului 1980. Numărul de țări participante a crescut treptat, iar în prezent peste 90 de țări de pe toate cele 5 continente participă la Olimpiada Internațională de Matematică. Romania  a mai fost învingătoare și în anii: 1978, 1985, 1987, 1996. Din păcate, ultimele trei ediții ne-au adus locurile 11, 13, 20, locurile fruntașe fiind împărțite între China și SUA, ultima având în lot un mare număr de chinezi… emigrați. 

Ce se întâmplă cu România?!

Sunt multe cauze care țin în special de problemele apărute în ultimii ani în  sistemul românesc de învățământ, dar și de organizarea care lasă foarte mult de dorit. Olimpiade naționale se desfășoară în patru etape: etapa pe școală, etapa locală/sector, etapa județeană/municipiu și etapa națională, calificarea elevilor la faza următoare făcându-se după un punctaj stabilit printr-o metodologie ale cărei reguli se schimbă uneori în timpul competiției anuale. Spre exemplu, la Etapa pe sector a Olimpiadei de matematică desfășurată anul acesta în Municipiul București organizatorii au hotărât ca pragul de calificare pentru etapa următoare, la clasa a VII-a, să coboare de la 14 punte la 10 puncte, ca urmare a rezultatelor foarte mici obținute pe fondul unor subiecte neadecvate pentru această etapă. Această formă de selectare a elevilor  este neschimbată de foarte mulți ani și nu cred că este  cea mai potrivită, ținând cont de noile particularități specifice evaluării. Subiectele sunt unice, la nivel național, numai la ultimele două etape.

Consiliul Național al Elevilor a luat poziție față de neregulile observate de elevi și au trimis un comunicat către presă.

„Într-un sistem de învățământ în care includerea elementelor postmoderniste în tehnicile de predare și evaluare lipsește cu desăvârșire, în care analfabetismul funcțional atinge cote alarmante, iar absenteismul și abandonul școlar constituie mărci cât se poate de clare ale traseelor educaționale neeficiente și neflexibile, mitul olimpicilor rămâne unul dintre puținele, dar insuficientele instrumente care pledează în favoarea schimbării de direcție în învățământul preuniversitar din România. În anul școlar 2015-2016 ne mândrim cu aproximativ 7000 de olimpici naționali, dintre care 202 au fost laureați la fazele internaționale, reprezentând țara noastră cu mândrie și demonstrând că avem resursă umană pentru a face, în ciuda lipsurilor, performanță. Cu toate acestea, poveștile din spatele procesului de selectare a loturilor olimpice, precum și întregul fenomen ce se străduiește să readucă o rază de speranță în climatul educațional, sunt mai puțin cunoscute sau mai puțin acceptate.”

Nemulțumirea elevilor e justă, dar ceea ce ne transmit nu trebuie generalizat. Sunt multe cazuri în care există echitate, regulile se respectă dar aceste reguli sunt cele mai bune?!

Tot în acest comunicat elevii reclamă probleme legate de evaluare: „…nu de puține ori semnalăm proceduri deficitare de selectare a loturilor olimpice. Deseori ne sunt sesizate cazuri în care punctajele nu se justifică pe baza baremului, în care corectura nu se realizează corespunzător prevederilor din Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare…”.

Puteți citi întregul comunicat AICI.

Un profesor de excepție al învățământului românesc își exprimă profunda nemulțumire.

I-am solicitat punctul de vedere doamnei Manuela Prajea, profesoară de matematică la Colegiul Național „Traian” din Drobeta Turnu Severin, care în ultimii 25 de ani a inspirat sute de elevi. Elevii instruiți de doamna profesoară au obţinut 64 de premii internaționale, 133 naționale și peste 430 județene. Manuela Prajea este singurul profesor din România care a fost nominalizată la Global Teacher Prize, un fel de Nobel pentru educație și care s-a calificat în primii 50 de finalişti. Rezultatele obținute în activitatea didactică fac din doamna profesoară un simbol al școlii românești.

„Degradarea se produce încet și sigur și a început cu mai mult timp în urmă. Ceea ce este în întreaga societate românească s-a infiltrat și în educație. Rămânem cu criticile atâta timp cât interesele guvernează grupurile închegate care monopolizează soarta educației la orice nivel. Sistemul este sudat și s-a perfectat în timp: greu de învins!” a spus Manuela Prajea.

Sunt oameni care se luptă cu sistemul dar numărul lor este prea mic.

Despre neregulile legate de evaluările  subiective sau rău intenționate făcute  în unele centre județene de corectare se discută mult dar puțini sunt cei care iau atitudine. Un caz devenit celebru este al doamnei Camelia Safta  mama unei eleve olimpice la matematică, din Craiova, cu zeci de premii la concursurile școlare, care a demascat nereguli privind corectarea lucrărilor la olimpiada de matematică, etapa județeană, din anul 2014.

În urma evaluării de la faza județeană din acel an, Teodora Safta, elevă în clasa a VI-a, s-a clasat pe locul al doilea, la egalitate de puncte cu alt elev și la distanță de un punct de locul întâi, singurul care permitea participarea la olimpiada națională. Mama ei a considerat că diferența a fost stabilită abuziv de către profesorii care aveau interes ca alt elev să ajungă la faza națională și s-a hotărât să-și facă dreptate invocând încălcările flagrante ale regulamentului competiției pe care le-a putut dovedi cu probe. Adresându-se instituțiilor abilitate să facă lumină în acest caz Camelia Safta a primit răspunsuri  contradictorii. Ministerul Educației îi dă dreptate , în schimb, Inspectoratul Școlar Județean Dolj a considerat că s-a respectat Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare (…), precum și Regulamentul specific privind organizarea și desfășurarea olimpiadei naționale de matematică.

Cu toate că problema apărută nu putea fi soluționată până la etapa finală a olimpiadei din acel an, mama copilei a continuat lupta sperând că va trage un semnal de alarmă și va repune sistemul pe calea cea dreaptă. În acest sens, s-a adresat  Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, unde a depus plângere IN REM pentru abuz în serviciu. După un an și jumătate de cercetări, procurorii au anunțat că i-au scos pe toți de sub urmărire penală pe motiv că faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală, deoarece lipsesc paguba sau vătămarea intereselor unei persoane. Ca urmare a acestei hotărâri, mama elevei  a contestat la Judecătoria Craiova decizia Parchetului, fiind ultima instituție care mai poate să facă lumină în acest caz. Dacă nu i se face dreptate, Camelia Safta intenționează să se adreseze unei instanțe civile și chiar se gândește să facă o plângere la CEDO.

În anul 2016 Teodora Safta s-a clasat prima la etapa județeană a olimpiadei de matematică și a reprezentat județul Dolj la olimpiada națională. S-a pregătit asiduu pentru această performanță și totodată a primit o lecție de viață de la mama ei.  Teodora a fost aleasă președinte al Consiliului Școlar al elevilor în colegiul din care face parte. Cu siguranță va milita pentru dreptate și adevăr.

„Mi-ar plăcea mult ca sistemul de învățământ să se schimbe, astfel încât să nu mai sufere și alți copii. La vârsta lor pot fi descurajați foarte ușor. Este foarte greu să explici unui copil de ce a pierdut când avea dreptate. Dacă măcar o parte din problemele pe care le-am semnalizat s-ar rezolva, ar fi un mare câștig pentru generațiile care vin“, crede Camelia Safta.

 

 

 

 

 

Comentarii

  • Mihai Stoica

    13 martie 2017 21:10

    Legat de Olimpiada de matematica etapa pe sector de anul acesta, subiecte "neadecvate" au fost nu numai la clasa a VII-a. Adecvateneadecvate subiectele, au fost aproximativ 30 elevi care au trecut pragul de 14 puncte. Numai la clasa a VII-a s-a coborat pragul de trecere. Impotriva oricaror regulamente, abuziv si tirziu 5 zile dupa concurs si mult dupa rezolvarea contestatiior. De ce? Pai nu e calificasera cei de la Tudor Vianu mai ales.

    raspunde comentariului
  • adi

    10 martie 2017 19:45

    Diferenta intre ai nostri si lotul american sau al altora de pe primele locuri ca ai nostri merg constant la scoala. Da, stiu, li se fac diverse favoruri de la caz la caz, mai cateva zile libere, mai o nota obtinuta mai usor la franceza etc. Dar in China pur si simplu nu merg la scoala. Este o adevarata industrie, daca intri intr-o librarie gasesti peste 100 de carti doar despre cum sa rezolvi probleme de concurs. Si e aproape disperare sa prinda lotul, pentru ca asta ii scuteste de examenul de admitere , celebrul Gaokao si le garanteaza admiterea la cele mai bune universitati. Pentru cineva care nu a dat pe la scoala, e imposibil sa iei note decente la Gaokao pentru ca sunt vreo 5 materii. Asta vrem? Cateva "genii" - da, am pus intentionat ghilimele- care nu fac decat matematica si nimic altceva? Sa ne putem mandri din cand in cand cu ei? Poate e o palida consolare ca unele dintre cartile de referinta pentru IMO sunt ale unor romani Titu Andreescu fiind un nume de referina. Cat despre geometrie cartea standard este Lemmas in Olympiad Geometry de Titu Andreescu Cosmin Pohoatza. Asta ce inseamna? Ca toti americanii lucreaza din cartile astea? Nu. Poate noi nu mai avem profesori de top care sa antreneze lotul? Dar si daca am avea si daca n-am avea n-ar insemna nimic legat de starea generala invatamantului romanesc, cum nu inseamna nimic nici la americani. As mai scrie, dar e spatiul prea mic.

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook