Poate că aţi auzit de mişcarea „Quantified Self”- de exemplu, îţi monitorizezi semnele vitale, precum greutatea sau cantitatea de zahăr din sânge, şi apoi (în mod ideal) îţi schimbi comportamentul, ca să rămâi sănătos. Uneori, spun glumind pe jumătate că necesitatea mea primară este contul de e-mail. Când am prea multe e-mailuri necitite, mă simt ocupată şi strânsă cu uşa, iar, când sunt prea puţine, mă simt deasupra tuturor şi simt că mă pot concentra asupra unor chestiuni mai importante.
Aşa că imaginaţi-vă încântarea mea când am dat peste Dave Troy, de la compania 410labs în Moscova, luna trecută; era în turneul „Geeks on a Plane”, în care se făceau prezentări pentru toate ţările din fostul bloc comunist.
Cel mai recent produs al lui, denumit în mod inteligent „Mailstrom”, pare aproape demodat în această lume a comunicării virtuale: te ajută să îţi administrezi e-mailul. Dar, spre deosebire de alte servicii de e-mail care nimeresc – cu o mare lipsă de acurateţe – ce e-mailuri sunt importante pentru mine, Mailstrom face un lucru grozav, nu numai prin faptul că îmi împarte în categorii e-mailurile, dar mă ajută să scap de ele folosindu-se de inteligenţa şi voinţa mea. Mă ajută să fac lucruri de care nu mă pot ocupa personal, când navighez printre mesajele electronice. Mă ajută să găsesc toate mesajele de la o anumită persoană şi îmi permite să lucrez cu ele chiar în grup – la unele să răspund, pe altele să le mut sau chiar să le şterg.
Sau găseşte toate buletinele informative despre marketingul direct, aşa că mă pot uita pe titlurile lor şi să decid pe care să le păstrez pentru mai târziu şi pe care să le şterg. Şi mă simt răsplătită atunci când le şterg pe toate prin simpla bifare a adresei expeditorului (da, sunt foarte uşor de manipulat!). Sau îmi poate arăta toate mesajele din, să zicem, 27 septembrie. Şi aşa mai departe.
Mailstrom face asta într-un mod viclean – foloseşte cifre atunci când selectează, numără şi sortează mesajele după dată, subiect, destinatar, reţeaua socială, mărime şi aşa mai departe şi creează grafice cu statistici. Mailstrom arată câte mesaje de un anumit fel sunt în poşta elctronică, le ierarhizează după frecvenţa subiectului şi îţi permite ţii socoteala numărului de mesaje primite şi trimise într-o zi. Mailstrom nu îi face prorpiu-zis nimic căsuţei tale electronice, dar îţi arată caracteristicile ascunse ale e-mailului tău, ca să fie cât mai eficient. Este umitor cât de importantă este informaţia primită în context în îndeplinirea sarcinilor – mai ales a celor plictisitoare!
În acest moment, după câteva zile petrecute la ţară, fără Internet wireless, am 17 mesaje de la Dave Farber, 15 de la grupul Business Insider (care sunt trimise mai multor persoane) şi 11 de la New York Times. Am scăpat de toate titlurile din Times dintr-o singură lovitură, rămânând cu numai 1.365 de e-mailuri de citit!
O altă consecinţă a folosirii programului este că m-a determinat să fiu mult mai atentă la e-mailurile pe care le trimit. Cum pot evita ca mesajele mele să nu ajungă în masa de e-mailuri pe care le primeşte o persoană – abandonate, trimise într-o arhivă sau, şi mai rău, şterse? Prima regulă este să am la subiect ceva clar – „răspuns BioWorks, termen-limită 3 nov.” sau „12 oct., cină cu Juan şi Alice” în loc de „introducere” sau „bună” sau „investiţie”.
Un subiect clar minimizează şansele ca mesajul meu să fie luat la grămadă, alături de celelalte. Mesajele în care cineva îmi spune un detaliu sunt la fel de neinspirate – „de la Tiger Hayes”- şi destinatarul este adăugat şi la subiect – ori „Re: Re” prânz în 15 nov.”. Deşi nu pot schimba subiectul mesajelor pe care le primesc (ceva ce puteam face cu Eudora şi care îmi lipseşte), pot şi vreau să schimb subiectul răspunsurilor pe care le trimit la mesaje – deşi uneori uit. Oricând am de-a face cu o dată specifică, schimb subiectul e-mailului în, să zicem, „13 decembrie” şi poziţionez mesajul în categoria mesajelor din luna decembrie, ca să îmi fie uşor la triere.
O altă lecţie este să te asiguri că problema pe care o abordezi în e-mail apare în primele două paragrafe ale mesajului tău. (Nu-ţi pune speranţele în fişierele ataşate pe care s-ar putea ca destinatarul să nu le deschidă sau într-o grafică ce s-ar putea să nu se încarce dacă destinatarul nu este online. Oamenii ocupaţi călătoresc mult şi deseori îşi verifică e-mailul în tren, avion şi la ţară, unde nu există Internet wireless, deci accesul la e-mail este limitat). Deci ar fi bine să includeţi detalii de tipul datelor, termenelor-limită, locurilor şi cererilor la subiectul mesajului.
Eu (şi mulţi alţii) am obiceiul supărător să răspund la mesajele vagi cu întrebări de clarificare. Multe dintre conversaţiile mele conţin mesaje iniţiale lungi, o întrebare scurtă din partea mea, un răspuns lung de la expeditor şi o experienţă nesatisfăcătoare pentru toată lumea. Desigur, dacă urmăreşti ştirile, ştii că tinerii din zilele noastre nu folosesc e-mailul; ei comunică prin intermediul reţelelor sociale şi al SMS-urilor.
Între timp, reţelele sociale îşi dezvoltă propriile servicii de e-mail, care, desigur, presupun că cercul de prieteni ale utilizatorului se regăseşte în respectivele reţele (Facebook, Google+ etc.). Mulţi oameni preţuiesc reţelele sociale pentru că nu sunt obligaţi să răspundă la toate mesajele, este un mediu de grup. Dar este şi un mediu închis.
Când primii utilizatori de reţele sociale vor deveni activi în plan social, fie că vor munci sau îşi vor administra finanţele, achiziţiile şi sistemul de „like-uri”, ei tot vor trebui să ţină socoteala mesajelor pe care le expediază. Sistemul tipic de e-mailuri este nestructurat, dar măcar poţi vedea tot – şi o parte din metadate (date, mărimea mesajului, expeditor).
Faţă de acest sistem de e-mail, sistemul de mesaje al celor mai multe reţele sociale nu numai că nu este structurat, dar este aproape obscur. Cele mai multe mesaje nu au subiect şi, în cel mai bun caz, poţi vedea doar lista cu conversaţii. Poate că acele servicii de mesaje electronice se vor schimba sau poate că Facebook, Google sau Yahoo! (de exemplu) vor cumpăra Mailstrom.
Fără îndoială, vizibilitatea Mailstrom va creşte până la momentul în care actualele generaţii de copii vor deveni adulţi . Sau, cel puţin, aşa sper!
Esther Dyson, director executiv al EDventure Holdings, este o investitoare activă în start-up-uri din întreaga lume. Este interesată de tehnologia informaţiei, sănătate, aviaţie privată şi călătorii în spaţiu.
Copyright: Project Syndicate, 2012. www.project-syndicate.org
