Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Dragnea şi Tudose, la faza „care pe care“ | OPINIE

Melania Cincea Actualizat: 12.10.2017 - 08:24

Şedinţa CEx al PSD va lămuri nu doar numele miniştrilor remaniaţi, ci şi dacă Liviu Dragnea mai deţine controlul (în partid) sau e pe cale să-l piardă. Poate, chiar în favoarea lui Mihai Tudose. Un politician ajuns prim-ministru, deşi nu s-a încadrat nici în portretul premierului dorit de şeful statului, nici în cel dorit de preşedintele PSD…

Share

Şedinţa CEx al PSD va lămuri nu doar numele miniştrilor remaniaţi, ci şi dacă Liviu Dragnea mai deţine controlul (în partid) sau e pe cale să-l piardă. Poate, chiar în favoarea lui Mihai Tudose. Un politician ajuns prim-ministru, deşi nu s-a încadrat nici în portretul premierului dorit de şeful statului, nici în cel dorit de preşedintele PSD…

Ofensiva premierului Mihai Tudose la adresa lide­rului PSD, Liviu Dragnea, şi a unor apropiaţi de-ai săi din Guvern pare, în aparenţă, izbucnită din senin. Nimic nu e nou din ceea ce îl deranjează acum pe dl Tudose, determinându-l să facă de­claraţii publice, cu săgeţi direcţionate spre şeful său de partid. Nu e nou statutul de urmărit penal, în dosarul „Belina“, al vicepremierului Sevil Shhaideh, o apropiată a liderului PSD. Nu e nouă nici informaţia că, tot în cazul “Belina“, DNA cere încuviinţarea urmăririi penale pentru un alt ministru, Rovana Plumb. Ba, în cazul lor, conducerea PSD a decis să nu le ceară să facă un pas înapoi din Guvern şi chiar a anunţat că le oferă „spri­jin total“. „O solidaritate fără fisură în PSD“, sublinia celălalt lider al coaliţiei de guvernare, Călin Popescu Tăriceanu. Nu sunt noi nici problemele penale ale unui alt ministru din Cabinetul său, Viorel Ilie, de la ALDE. Nu sunt noi nici problemele de imagine ale unor miniştri, pe care premierul Mihai Tudose le invocă acum, pentru a-şi motiva decizia remanierii lor. În plus, dl Tudose are el însuşi probleme de imagine; după el zornăie tinicheaua a trei acuzaţii de plagiat.

Ceea ce este nou în acest tablou sunt nişte cifre avansate, la sfârşitul săptămânii trecute, de directorul Institutului Avangarde, Marius Pieleanu, un apropiat al actualei Puteri. Care indicau o poziţionare a Guvernului Tudose, în încrederea românilor, la un nivel de „25-26%“, cu mai mult de zece procente sub PSD. Acuzat de unele voci de pe scena pu­blică de realizarea sondajului la comanda liderului PSD, Liviu Dragnea, pentru a dinamita imaginea Guvernului Tudose şi a-l ţine apoi în corzi pe primul-ministru, Marius Pieleanu neagă şi spune că e doar un sondaj lunar. Pe ce eşantion a fost realizat, unde, când, cu ce întrebări sunt informaţii pe care nici el, nici Avangarde nu le-au făcut publice. La fel cum nu au făcut public sondajul în sine, deşi aşa era normal. Ceea ce face să planeze o umbra de îndoială. Mai ales că, la câteva zile după aceea, un alt sondaj, realizat de IMAS – condus de Alin Teo­dorescu, şi el un apro­piat al PSD, fost şef al Cancelariei în Guvernul Năstase – şi făcut public după izbucnirea crizei în PSD, indica un grad de încredere publică în Liviu Dragnea mult mai mic decât în Mihai Tudose: 18,7% – în Liviu Dragnea, 23,2% – în Mihai Tudose, iar ca intenţie de vot, PSD se poziţionează la 39%.

Deşi pare un factor declanşator al actualei crize de la vârful PSD, e posibil ca episodul Avangarde să fie mai degrabă o etapă a ei, care a succedat unor ten­siuni interne mocnite, aspect recunoscut de premier: „Nu sunt într-un moment fericit al relaţiei cu Dragnea!“

Nu e clar cine a comandat acel sondaj, dar e uşor de dedus cui i-ar fi putut folosi. PSD, nu neapărat, pentru că, deşi se poziţionează deasupra Executivului, poate fi considerat responsabil pentru garnitura guvernamentală pe care a ales-o şi pentru programul de guvernare. I-ar fi putut fi util, în schimb, lui Liviu Dragnea.

Pe persoană fizică – una cu probleme judiciare. Oferindu-i posibilitatea de a-l forţa pe Mihai Tudose să danseze pe muzica lui, în dosarul “Belina“. Adică, să sesizeze CCR în acest caz, pentru măcar temporizarea anchetei. Pas pe care Executivul se lasă aşteptat să-l facă.

Dacă aceasta a fost strategia, se pare că a avut erori. Pentru că nu a fost luată în calcul posibilitatea ca subordonatul său pe linie de partid – care ştie că PSD nu şi-ar permite să-şi trântească a doua oară propriul Guvern, în decurs de câteva luni, – să transforme defensiva în ofensivă. Să facă acele declaraţii în presă şi să anunţe, înainte de a se consulta cu vârful coaliţiei de guvernare, o remaniere guvernamentală ce vizează protejaţi de-ai d-lui Dragnea. Să se delimiteze de miniştrii cu probleme penale. Să amâne sesizarea CCR pe o problemă arzătoare pentru liderul PSD. Şi nu a fost luată în calcul, probabil, nici susţinerea tacită, dar explicită a preşedintelui României care, nu numai că l-a chemat la Cotroceni pe Mihai Tudose, dar a anunţat public acest lucru.

Nu e clar nici dacă, ieşind în presă cu declaraţiile care au inflamat PSD, dl Tudose a făcut-o impulsiv, după episodul Avangarde, pentru că s-a simţit umilit, chiar de oameni din propriul partid, sau a făcut-o după o anume strategie. Mai ales că a pornit o ofensivă pe două fronturi: şi împotriva liderului PSD şi a oamenilor acestuia, şi, cerând plecarea din Guvern a lui Viorel Ilie, împotriva ALDE. Or, în general, nu porneşti de unul singur mai multe războaie, concomitent.

Şedinţa CEx al PSD, din 12 octombrie, va lămuri nu doar numele miniştrilor remaniaţi, ci şi dacă Liviu Dragnea mai deţine controlul (în partid), până la o eventuală sentinţă judecătorească nefavorabilă, sau e pe cale să-l piardă. Poate, chiar în favoarea lui Mihai Tudose.

Un politician ajuns prim-ministru deşi nu s-a încadrat nici în portretul premierului dorit de şeful statului, nici în cel dorit de preşedintele PSD. Să privim puţin în urmă.

Prin plagierea tezei de doctorat, dl Tudose căzuse testul integrităţii solicitate de preşedintele Klaus Iohannis – chiar şi cu câteva zile înainte de a-l numi.

Şeful statului l-a numit, deşi putea opta pentru o altă persoană, la fel cum putea refuza prima nominalizare și putea cere încă una – aşa cum a procedat în cazul lui Sevil Shhaideh, când a întârziat procedura de numire cu doar două-trei zile.

Dl Tudose – un nume care apăruse în ultimul moment pe lista nominalizărilor pentru funcţia de premier – a fost un ministru care nu performase în Guvernul Grindeanu, demis de majoritatea ALDE-PSD exact pe motive de incompetenţă. În plus, era un politician cu legături cu SRI, prin afaceri pe care le-a avut cu oameni apropiaţi de această zonă, prin studii – un curs post-
universitar în Securitate Naţională şi un doctorat în Ştiinţe Militare şi Informaţii –, prin obţinerea gradelor didactice de lector şi conferenţiar universitar la ANI a SRI.

Or, preşedintele PSD nu agreează, cel puţin decla­rativ, relaţiile „cu sistemul“, aşa că dl Tudose nu se încadrase nici în portretul premierului dorit de liderul PSD.

Acum Liviu Dragnea şi Mihai Tudose par să fi ajuns la faza “care pe care“.